Contractul colectiv de muncă - ce trebuie să știi despre clauze, valabilitate, obligativitate și negocierea acestuia

În orice companie, indiferent de mărimea ei, există anumite obligații și reguli care trebuie respectate pentru a putea funcționa legal și pentru o desfășurare în bune condiții a activității.

Un rol esențial în îndeplinirea obiectivelor economice îl au angajații. Prin urmare, activitatea de resurse umane este extrem de importantă pentru bunăstarea societății. În această zonă sunt încadrate o serie de sarcini, printre care salarizarea, auditul de personal, elaborarea sau revizuirea politicilor interne sau a contractelor colective de muncă, bineînțeles, toate în acord cu legislația aferentă. Dintre toate acestea, contractul colectiv de muncă este un document foarte important, încheiat în scris între angajator sau organizația patronală și reprezentanții salariaților, prin care sunt stabilite aspecte importante legate de salarizare, condiții de muncă, drepturile și obligațiile părților implicate. Scopul acestuia este de a preveni și limita conflictele și de a menține relații de muncă echitabile și sigure pentru angajați. 

În ce situații este contractul colectiv de muncă obligatoriu, ce clauze trebuie să includă, pe ce perioada se încheie, dar și alte aspecte esențiale legate de caracteristicile contractului colectiv de muncă, le vei afla în acest articol. 

Cuprins: 

1. Contract colectiv de muncă - ce este și ce trebuie să conțină? 

1.1. Ce este contractul colectiv de muncă? 

1.2. Obligativitatea contractului colectiv de muncă 

1.3. Valabilitatea contractului colectiv de muncă 

1.4. Ce conține contractul colectiv de muncă? 

2. Contractul colectiv de muncă - procedura de negociere și etapele încheierii unui astfel de contract 

2.1. Procedura de negociere a unui contract colectiv de muncă 

2.2. Cine negociază contractul colectiv de muncă? 

2.3. Etapele încheierii contractului colectiv de muncă 

1. Contract colectiv de muncă - ce este și ce trebuie să conțină?

Acordurile scrise dintre angajator și organizațiile de angajați, referitoare la relațiile de muncă, se numesc contracte colective de muncă. Acestea joacă un rol important în viața profesională, având rol de protecție pentru părțile implicate și pentru a preveni apariția conflictelor de muncă. Descoperă în continuare mai  multe informații despre contractul colectiv, obligativitatea și valabilitatea acestuia, dar și alte lucruri utile despre acest subiect. 

1.1. Ce este contractul colectiv de muncă?

Documentul scris, încheiat între un angajator și organizația patronală și angajați, reprezentați prin sindicate, prin care se stabilesc clauze referitoare la condițiile de muncă, salarizare, precum și alte drepturi și obligații care decurg din raporturile de muncă, poartă denumirea de contract colectiv de muncă. Din definiția acestuia rezultă și caracteristicile principale ale sale: 

  • Apărarea intereselor și drepturilor ambelor părți semnatare;
  • Prevenirea și limitarea conflictelor care pot apărea în relațiile de muncă;
  • Soluționarea eficientă a conflictelor în cazul în care acestea apar. 

Contractul colectiv de muncă este reglementat de Codul Muncii prin Legea nr. 53/2003, precum și prin Legea nr. 62/2011 și Legea nr. 26/2023, care aduce unele completări. Prin acest cadru legislativ, contractul colectiv este obligatoriu începând de la un număr de 10 salariați. 

1.2. Obligativitatea contractului colectiv de muncă

Nu orice firmă este obligată să inițieze negocierea unui contract colectiv de muncă. Potrivit legii, negocierea colectivă  este obligatorie, mai puțin în situațiile în care angajatorii au un număr mai mic de 10 salariați. Anterior, legea prevedea obligativitatea negocierii colective la nivelul societăților care aveau cel puțin 21 de angajați.  

Contractul colectiv de muncă se încheie obligatoriu în formă scrisă și se înregistrează la Inspectoratul Teritorial de Muncă (ITM) - la nivel de unitate și la Ministerul Muncii și Justiției Sociale - la nivel de sector de activitate. Modificările aduse unui astfel de document trebuie să aibă întotdeauna la bază un act adițional. 

1.3. Valabilitatea contractului colectiv de muncă

Durata contractului colectiv de muncă este determinată și nu poate fi mai mică de 12 luni sau mai mare de 24 de luni. După încheiere, acesta intră în vigoare după data înregistrării la ITM sau la o dată ulterioară, în cazul în care a fost convenit acest lucru. Părțile implicate pot decide prelungirea contractului cu cel mult 12 luni, o singură dată.

Contractul colectiv încetează în următoarele situații: 

  • atunci când termenul se împlinește;
  • când se termină lucrarea pentru care a fost încheiat;
  • la data dizolvării sau lichidării judiciare a unităților;
  • prin acordul părților. 

1.4. Ce conține contractul colectiv de muncă?

Atunci când se face un contract colectiv de muncă, există anumite elemente care nu trebuie omise. Printre clauzele obligatorii se numără: 

  • Părțile contractului - angajatorul și angajații, prin reprezentanții lor;
  • Dispoziții generale - lucruri ce țin de durata, obligativitate și alte informații pe scurt despre negociere;
  • Dispoziții legate de încheierea, executarea, modificarea, suspendarea și încetarea contractului individual de muncă;
  • Condițiile de muncă și protecția muncii;
  • Drepturi salariale și salarizare;
  • Timpul de muncă, de odihnă și zilelele libere conform legii;
  • Informații legate de formarea profesională;
  • Dispoziții finale. 

Scopul unui contract colectiv de muncă este de a apăra interesele ambelor părți, astfel încât eventualele conflicte care pot apărea la locul de muncă să fie evitate și prevenite. În clauzele acestuia sunt incluse și aspectele legate de acordarea unor indemnizații pentru angajați care se deplasează în interes de serviciu, decontarea unor cheltuieli cu transportul și cazarea, condițiile de suspendare ale contractului și altele asemănătoare. 

Actele necesare pentru contractul colectiv de muncă, pentru înscrierea la ITM, sunt: 

  • Certificatul de înregistrare la Registrul Comerțului, în copie;
  • Actul constitutiv sau Statutul, în copie; 
  • O dovadă a convocării părților care participă la negociere;
  • Împuternicirile semnate de reprezentanții părților și copii după cartea de identitate;
  • Dovezi care să ateste reprezentativitatea părților (pentru sindicate este nevoie de copie după sentința civilă); 
  • Proces verbal ce confirmă desemnarea reprezentanților și semnăturile celor care au participat la alegerea lor; 
  • Procese verbale de negociere, câte un exemplar pentru fiecare parte semnatară și unul pentru depozitar;
  • Grilă de salarizare. 

2. Contractul colectiv de muncă - procedura de negociere și etapele încheierii unui astfel de contract

În lipsa unui contract colectiv de muncă, oricare dintre părți poate demara procedura de negociere oricând dorește, cu condiția respectării legislației în vigoare. Firmele care au nevoie de asistență în elaborarea sau revizuirea contractelor colective de muncă pot apela la consultanță în HR și salarizare. Pe lângă partea de resurse umane care poate fi externalizată, echipa Mazars în România oferă sprijin într-o paletă largă de activități precum consultanță contabilă și servicii externalizate sau servicii administrative, care au rolul de a degreva firmele de sarcini complexe. Astfel, organizațiile pot beneficia de soluții legale la orice probleme ce țin de domeniul financiar, fiscal sau de resurse umane. 

2.1. Procedura de negociere a unui contract colectiv de muncă

Dacă nu există deja unul, negocierea contractului colectiv de muncă poate fi demarată de oricare dintre părțile implicate. În companiile în care există un astfel de contract se poate cere adăugarea unor anexe.
Inițierea negocierii colective trebuie să se facă cu cel puțin 45 de zile calendaristice înainte de expirarea contractelor sau a clauzelor din actele adiționale. În cazul în care acest demers nu este făcut de către angajator, salariații sau sindicatele pot solicita acest lucru printr-o cerere scrisă. Termenul pentru începerea negocierii este de 10 zile calendaristice de la data primirii acestei cereri. Durata de negociere nu poate fi mai mare de 60 de zile decât cu acordul părților.
Pentru refuzarea inițierii procedurii de negociere a contractului colectiv de muncă, organizațiile patronale sau angajatorii pot fi sancționați de către inspectorii de muncă.

2.2. Cine negociază contractul colectiv de muncă?

La nivel de unitate, contractul colectiv de muncă este negociat prin reprezentanții părților, și anume: 

  • organul de conducere, stabilit prin lege, statut sau regulament de funcționare;
  • sindicatele constituite legal, dacă acestea există, federația sectorului la care este afiliat sindicatul sau reprezentanții aleși ai salariaților. 

Negocierea are loc cu reprezentanții angajaților în următoarele situații: 

  • atunci când nu există un sindicat. 
  • atunci când în unitate există un sindicat dar acesta nu este reprezentativ și nu este afiliat la o federație în sectorul de activitate din care face parte acea unitate. 

Numărul de reprezentanți aleși se stabilește de comun acord cu angajatorul iar numirea trebuie să se facă conform Codului Muncii. Mandatul acestora nu este mai mare de 2 ani. Principalele atribuții ale reprezentanților sunt: 

  • Urmărirea respectării drepturilor angajaților și conformitatea lor cu legislația în vigoare, cu procedurile interne, cu contractele individuale de muncă și cu contractul colectiv. 
  • Participarea la elaborarea regulamentului intern. 
  • Susținerea și promovarea intereselor angajaților referitoare la salarizare, condiții și timp de muncă, odihnă și alte aspecte legate de condițiile de muncă. 
  • Negocierea contractului colectiv de muncă, în condițiile stabilite prin lege. 

2.3. Etapele încheierii contractului colectiv de muncă

Inițiativa negocierii contractului colectiv de muncă aparține angajatorului, care face un anunț cu privire la demararea procedurilor. Anunțul trebuie făcut public cu cel puțin 15 zile înainte de a începe procedura propriu-zisă de negociere. Următorii pași constă în: 

  • Confirmarea sau refuzarea participării la negociere. 
  • Are loc convocarea primei ședințe și se face o împuternicire scrisă pentru a desemna reprezentanții ambelor părți care participă la întâlnire și care vor negocia și semna contractul colectiv. 
  • Fiecare ședință de negociere presupune întocmirea unui proces verbal. 
  • Procedura de negociere se încheie cu semnarea contractului colectiv de muncă pe o perioadă cuprinsă între 12 și 24 de luni.

La prima ședința de negociere sunt puse la dispoziție sindicatelor sau reprezentanților angajaților informații publice și confidențiale, în conformitate cu cadrul legislativ de informare și consultare a angajaților. Informațiile cuprind date legate de situația economico-financiară la zi și situația ocupării forței de muncă. În procesul-verbal al primei ședințe se consemnează următoarele aspecte: 

  • componența echipelor de negociere pentru fiecare parte, pe baza unor împuterniciri scrise;
  • nominalizarea persoanelor care semnează contractul colectiv de muncă; 
  • durata de negociere a contractului colectiv de muncă;
  • datele și locul de desfășurare al reuniunilor;
  • dovada de reprezentativitate a părților care participă la negocieri;
  • dovada că au fost convocate toate părțile care trebuie să ia parte la procedura de negociere; 
  • alte documente legate de negociere. 

Fiecare ședință se încheie cu semnarea unui proces-verbal semnat de reprezentanții ambelor părți. Dacă persoanele care participă la negociere ajung la un acord, este semnat contractul colectiv de muncă. 

Întregul dosar al negocierii se depune la ITM și trebuie să cuprindă câteva documente precum contractul colectiv de muncă, semnat într-un număr egal de exemplare cu numărul părților implicate, dovada convocării tuturor părților la negociere, procesul verbal pentru alegerea reprezentanților părților, împuternicirile scrise ale angajatorului și angajaților și, opțional, regulamentul intern. 

Contractul colectiv de muncă se poate modifica pe perioada de valabilitate a acestuia la inițiativa oricăreia dintre părți. Orice fel de modificare sau completare se face tot prin negociere, în condițiile stabilite de lege. În acest sens, se va depune o cerere care trebuie prezentată celeilalte părți cu cel puțin 45 de zile înainte de data propusă pentru începerea negocierilor. Modificările se fac prin acte adiționale, care se încheie în formă scrisă și sunt negociate și semnate de părțile contractante, după care se depun și se înregistrează la Inspectoratul Teritorial de Muncă. Acestea devin aplicabile de la data înregistrării la ITM sau la o dată ulterioară, stabilită de ambele părți.  

Atunci când se întocmește un contract colectiv de muncă, acesta produce efecte asupra ambelor părți. Neîndeplinirea obligațiilor asumate prin contract atrage răspunderea părții care se face vinovată. 

Întocmirea unui contract colectiv de muncă are ca scop apărarea intereselor și a drepturilor ambelor părți implicate, astfel încât riscul conflictelor la locul de muncă să fie limitat. Într-un astfel de document se negociază clauzele referitoare la condițiile și raporturile de muncă iar întregul proces trebuie să aibă la bază principiul egalității între părți, astfel încât să satisfacă interesele salariaților, dar și ale angajatorului. 

Prin urmare, contractul colectiv de muncă promovează relațiile de muncă echitabile și este un document obligatoriu pentru majoritatea angajatorilor din România. Acesta apără interesele legitime ale părților și contribuie la crearea unui climat de pace socială în orice întreprindere, fie ea cu capital de stat sau privat. Mai mult decât atât, atunci când apar, conflictele de muncă sunt soluționate mult mai rapid și mai ușor dacă există un contract colectiv de muncă. Pentru a beneficia de sprijin în elaborarea sau modificarea unui astfel de document, serviciile de consultanță de la firme specializate sunt extrem de utile, asigurând eficiență și coerență în aceste proceduri. 

*Acest material a fost pregătit doar în scop informativ și nu are rolul de a oferi consultanță fiscală, juridică sau contabilă. Rcomandăm să vă sfătuiți cu echipa de consultanți fiscali, juridici și contabili înainte de a lua orice decizie cu privire la subiectele menționate în acest articol.