România își aliniază legislația privind raportarea publică pentru fiecare țară în parte (Public CbCR) la directiva UE

România este prima țară din UE care a transpus în legislația națională, începând cu 1 septembrie 2022, prevederile Directivei (UE) 2021/2101 privind raportarea publică pentru fiecare țară în parte, prin Ordinul nr. 2048.

Raportarea publică CbCR are scopul de a permite publicului să evalueze măsura în care grupurile multinaționale se angajează să se asigure că profiturile sunt plătite acolo unde este generată o valoare economică reală.

Cu toate că autoritățile fiscale din întreaga lume pot folosi, în linii mari, date similare din raportarea nepublică (non-public CbCR), raportarea publică CbCR este concepută pentru a stimula dialogul public privind transparența și responsabilitatea corporativă.

Momentul introducerii raportării publice CbCR coincide cu un climat economic volatil, marcat de incertitudine, de întreruperi ale lanțului de aprovizionare și de o presiune tot mai mare asupra guvernelor pentru a crește veniturile impozabile.

În acest context, publicul se așteaptă ca grupurile multinaționale să respecte factorii de mediu, sociali și de guvernanță (ESG), fiscalitatea având un rol central în ceea ce privește impactul social al grupurilor în comunitățile locale.

Implementarea timpurie a raportării publice CbCR în România a generat o atenție și un interes considerabil la nivelul grupurilor multinaționale cu operațiuni în țară.

În primul rând, legiuitorii români au optat pentru o intrare în vigoare mai rapidă a normelor, respectiv începând cu 1 ianuarie 2023, în timp ce alte state membre din UE au pus în aplicare sau au avut în vedere să pună în aplicare obligațiile raportării începând cu 21 iunie 2024.

În al doilea rând, în contrast cu prevederile Directivei (UE) 2021/2101, legislația inițială privind raportarea publică CbCR din România a stabilit, de asemenea, obligații de publicare pentru filialele românești care fac parte din grupuri multinaționale controlate de o societate-mamă finală cu sediul în UE.

Prin urmare, numai filialele românești de dimensiuni mijlocii și mari, controlate de o societate-mamă finală care nu este guvernată de legislația unui stat membru al UE, și cu veniturile consolidate ale grupului care au depășit în ultimii doi ani financiari consecutivi 3.700.000.000 de lei (aproximativ 750 de milioane de euro), sunt supuse obligațiilor publice CbCR în România.

În cazul în care societatea-mamă finală este stabilită într-un stat terț, obligația de a publica raportul poate fi îndeplinită de orice entitate afiliată din cadrul grupului stabilită într-un stat membru.

Având în vedere cele de mai sus, este recomandabil ca grupurile multinaționale care operează filiale în România să evalueze cu atenție implicațiile potențiale ale acestei noi legislații.

###

Persoana de contact

Mădălina Lazăr, PR & Corporate Communication Executive, Mazars în România

madalina.lazar@mazars.ro / +40 763 385 622

Despre Mazars

Mazars este un parteneriat internațional integrat, specializat în audit, contabilitate, consultanță, servicii fiscale și juridice*. Cu filiale în peste 95 de țări și teritorii din întreaga lume, ne folosim de cunoștințele de specialitate a peste 47.000 de profesioniști - 30.000+ în parteneriatul integrat Mazars și 17.000+ prin intermediul Mazars North America Alliance - pentru a sprijini clienți de toate dimensiunile în fiecare etapă a dezvoltării lor.

*acolo unde permite legislația națională aplicabilă.

www.mazars.com | Mazars on LinkedIn

Despre Mazars în România

În România, Mazars are o experiență de peste 28 de ani în audit, consultanță fiscală și financiară, externalizare și sustenabilitate. Puterea noastră constă în oamenii cu care lucrăm – echipa locală cuprinde 300 de profesioniști.

www.mazars.ro | Mazars Romania on LinkedIn