Îmbunătățirea certitudinii fiscale: Manualul OCDE privind procedurile multilaterale MAP și APA

Cele două proceduri au în vedere momente diferite ale procesului fiscal. Astfel, acordul de preț în avans (‘APA’) este aplicat în scopul prevenirii disputelor fiscale, iar procedura amiabilă (‘MAP’) este aplicată pentru soluționarea disputelor cu autoritățile. Complexitatea procedurilor amiabile derivă din lipsa consensului cu privire la definiția cazului multilateral și la cazurile în care o soluție multilaterală este adecvată, precum și din lipsa consensului cu privire la baza legală aplicabilă.

Având în vedere faptul că majoritatea jurisdicțiilor au experiență limitată în coordonarea procedurilor de APA și MAP multilaterale, Manualul OCDE a fost pregătit cu scopul de a veni în ajutorul acestora, fiind conceput ca un ghid, atât din punct de vedere juridic, cât și procedural, pe baza practicii jurisdicțiilor implicate.

Procedurile de APA și MAP multilaterale sunt considerate potrivite în cazul specific al prețurilor de transfer, deoarece oferă o certitudine fiscală mai mare în comparație cu soluțiile de natură bilaterală. De asemenea, pot fi aplicate și în cazurile entităților hibride, în situații de rezidență duală sau multiplă sau în contextul atribuirii de profituri către sediile permanente.

Manualul include detalii privind baza legală pentru gestionarea cazurilor multilaterale, aspectele procedurale, precum și exemple concrete și o cronologie recomandată în acest sens.

Din cauza lipsei unei definiții clare a ceea ce constituie un caz multilateral în contextul procedurilor de APA și MAP, nu există un consens cu privire la situațiile în care procedurile multilaterale ar fi adecvate.

În cea mai mare parte, este de așteptat ca aceste cazuri să poată fi gestionate și soluționate doar dacă există tratate de evitare a dublei impuneri încheiate între toate jurisdicțiile implicate.

Pentru că APA este o procedură voluntară aplicată de state în vederea prevenirii disputelor privind prețurile de transfer, nu există standarde de reglementare acceptate la nivel internațional cu privire la acordarea accesului la această procedură (nici măcar în cazul procedurilor APA bilaterale). Astfel, autoritățile fiscale trebuie să își dezvolte propriile reguli cu privire la acceptarea cererilor de APA multilateral.

În contrast, accesul la MAP reprezintă un drept acordat contribuabililor eligibili, în special pentru cazuri de dublă impunere. Pentru că MAP multilaterală este în fapt o combinație de proceduri MAP bilaterale, drepturile contribuabililor prevăzute în tratatele de evitare a dublei impuneri și standardele internaționale rămân aplicabile și pentru MAP multilateral.

Autoritățile competente implicate într-un caz multilateral pot conveni să numească o autoritate competentă coordonatoare pentru a acorda sprijin în gestionarea cazului, aceasta putând fi, de exemplu, autoritatea din statul în care societatea mamă a grupului este rezidentă sau statul în care este rezidentă societatea cu cel mai complex profil funcțional din cadrul tranzacției analizate.

În cazul specific al MAP, autoritatea competentă coordonatoare poate fi cea din statul în care ajustarea primară de prețuri de transfer a fost efectuată.

Principalele sarcini ale autorității competente coordonatoare sunt reprezentate de coordonarea procedurii stabilite și implică, în special, următoarele:

• Acționează ca punct de legătură pentru toate autoritățile competente implicate;
• Se asigură că toate informațiile referitoare la cazul în curs de examinare sunt puse la dispoziția autoritățile competente implicate;
• Elaborează și actualizează planul de proiect pentru procedurile de APA multilaterale.

Având în vedere faptul că procedurile MAP și APA sunt procese interguvernamentale prin care autoritățile competente discută și rezolvă probleme legate de interpretarea și aplicarea convențiilor fiscale, contribuabilul este implicat numai în anumite părți ale procesului, de regulă în cele legate de depunerea cererilor și a răspunsurilor la solicitările de informații, precum și de acceptare sau respingere a acordurilor.

Autoritatea competentă coordonatoare trebuie să informeze contribuabilii cu privire la evoluția etapelor procedurale și la termenul estimat de finalizare.

Printre obligațiile contribuabilului, se regăsesc:

• coordonarea cu entitățile locale afiliate în vederea furnizării de informații;
• furnizarea de asistență autorităților competente în etapa de colectare a informațiilor (de exemplu, prin furnizarea transcrierii interviurilor de analiză funcțională).

Manualul include și un calendar recomandat pentru procedurile MAP și, respectiv, APA.

Astfel, în cazul procedurilor de MAP, cronologia propusă în Manual este următoarea:

• înregistrarea cererii de MAP (în care sunt incluse toate elementele necesare): T0;
• notificarea celorlalte autorități competente: T0+4 săptămâni;
• decizia privind acceptarea cererii: T0 + 2 luni;
• decizia cu privire la justificarea respingerii și cu privire la aplicabilitatea unei soluții unilaterale: T0 + 3 luni;
• prima expunere de argumente: T0+12 luni;
• răspuns cu privire la prima expunere de argumente, dacă există: 6 luni de la prima expunere de argumente;
• concluzie cu privire la schimbul de argumentații: 2-4 săptămâni înainte de întâlnire;
• decizia comună a autorităților competente: T0+ 36 luni;
• aprobarea procedurii de MAP: cât mai curând posibil;
• schimbul de scrisori de finalizare: cât mai curând posibil;
• implementarea MAP: cât mai curând posibil.

Cronologia în cazul procedurii de APA este următoarea:

• înregistrarea cererii de APA (în care sunt incluse toate elementele necesare): T0;
• notificarea celorlalte autorități competente: T0+4 săptămâni;
• decizia privind acceptarea cererii: T0 + 3 luni;
• pregătirea unui plan de proiect: T0+4 luni;
• etapa de culegere a informațiilor: T0+ 6 luni;
• prima expunere de argumente: T0+12 luni;
• răspuns cu privire la prima expunere de argumente, dacă există: 6 luni de la prima expunere de argumente;
• concluzie cu privire la schimbul de argumentații: 2-4 săptămâni înainte de întâlnire;
• decizia comună a autorităților competente: T0+ 36 luni;
• aprobarea procedurii APA: cât mai curând posibil;
• schimbul de scrisori de finalizare: cât mai curând posibil;
• concluzii cu privire la implementarea locală, dacă este cazul;
• implementarea APA: cât mai curând posibil.

Societățile din România pot aplica pentru ambele proceduri, după caz, mai ales în contextul în care acest manual aduce clarificări cu privire la situațiile multilaterale pe care le întâlnim în practică, în special cu referire la prețurile de transfer.