Ce implicații va aduce COVID-19 din perspectiva IFRS?

• Ce implicații va aduce COVID-19 din perspectiva IFRS?
• Care sunt principalele probleme în materie de contabilitate cu care riscăm să ne confruntăm în pregătirea situațiilor financiare?
• Cum va arăta anul 2020 din acest punct de vedere?

Cu toate că anumite circumstanţe legate de COVID-19 s-au manifestat înainte de 31 decembrie 2019, Organizaţia Mondială a Sănătăţii a clasificat COVID-19 ca o urgenţă din perspectiva sănătăţii globale de abia la sfârşitul lui ianuarie 2020, deci după încheierea perioadei de raportare, iar guvernele naţionale au luat măsuri specifice de combatere a pandemiei, după acest anunţ.

În speranţa de a limita răspândirea virusului, câteva autorităţi naţionale au impus restricţii severe, care au repercusiuni semnificative şi inevitabile asupra unui număr mare de companii din diverse sectoare, precum cel de producţie, industrie hotelieră şi transporturi. În mod concret, aceste restricţii au condus la o reducere sau suspendare a activităţilor economice, cu posibile efecte negative asupra activităţilor comerciale.

„Este important să avem o imagine de ansamblu asupra principalelor probleme în materie de contabilitate cu care riscăm să ne confruntăm în pregătirea situațiilor financiare la 31 decembrie 2019, întocmite conform Standardelor Internaţionale de Raportare Financiară (“IFRS”). Deşi majoritatea efectelor financiare s-au produs în 2020, raportarea trebuie să anticipeze unele modificări şi/sau aşteptări privind anul curent. Impactul pandemiei poate conduce la introducerea unor informaţii mai relevante în situațiile financiare sau poate genera nevoia prezentării unor note în situaţiile financiare pentru descrierea eventualelor evenimente ulterioare speciale.”, a menționat Ella Chilea, Partener, Audit & Assurance Services, Mazars România.

IAS 10 „Evenimente ulterioare perioadei de raportare” precizează că un eveniment – atunci când este legat de condiţii existente la data bilanţului – trebuie reflectat în situațiile financiare. În caz contrar, un eveniment legat de condiţiile care s-au manifestat după data bilanţului, nu afectează situațiile financiare.

„În unele cazuri, o evaluare mai amănunţită poate fi necesară, atunci când evenimentele s-au produs după sfârşitul perioadei de raportare, pentru a oferi informaţii suplimentare despre situaţiile de incertitudine care existau deja la data raportării: gândiţi-vă, de exemplu, la un client care a intrat în faliment, după data bilanţului din cauza consecinţelor provocate de COVID-19.”, a menționat Davide Pratticò, Senior Supervisor, Audit & Assurance Services, Mazars România.

Următoarele aspecte specifice ar trebui să fie luate în considerare de către auditori sau de către companii, în raport cu situațiile financiare întocmite în conformitate cu IFRS la 31 decembrie 2019:

DEPRECIEREA ACTIVELOR

Conform IAS 36 „Deprecierea activelor”, un activ îndeplineşte criteriile unei reduceri a valorii, atunci când valoarea sa contabilă depăşeşte valoarea recuperabilă, cea mai mare valoare dată de diferenţa între valoarea justă minus costurile de vânzare şi valoarea de utilizare.

Stabilirea valorii recuperabile a unui activ ia în considerare informaţiile disponibile, după încheierea anului, numai dacă reprezintă condiţii existente la data bilanţului.

COVID-19 nu are un impact asupra deprecierii activelor.

VALOAREA JUSTĂ

Metoda valorii juste, care indică „valoarea la care un activ poate fi tranzacţionat, înstrăinat în contul unei datorii sau tranzacţionat sub forma unui instrument de capital propriu între părţi interesate, în cadrul unei tranzacţii desfăşurate în condiţii obiective”, reflectă evaluarea obiectului măsurătorii la data bilanţului, dar nu la o dată viitoare.

Alte evenimente care s-au produs, după data de referinţă a evaluării, deci ulterior datei situațiilor financiare, sunt incluse în ipotezele utilizate pentru calcularea valorii juste, numai dacă:

• oferă probe privind condiţiile existente la data evaluării și
• erau disponibile operatorilor din piaţă la acea dată.

COVID-19 nu are niciun impact asupra măsurării valorii juste.

Cele de mai sus nu exclud posibilitatea ca directorii să fie nevoiţi să furnizeze informaţiile cerute de alte standarde (precum IAS 10) referitor la evenimente produse după încheierea anului, care menţionează în mod expres la paragraful 22 litera (g) „modificări anormale în preţul activelor sau cursurilor de schimb valutar produse ulterior datei bilanţului”.

PIERDERI PRECONIZATE DIN INSTRUMENTELE FINANCIARE

În legătură cu reducerea valorii instrumentelor financiare neevaluate la valoarea justă prin declaraţia de venit, IFRS 9 „Instrumente financiare” oferă îndrumari privind recunoaşterea pierderilor preconizate pe perioada recuperării creanţelor în cazul cărora, după recunoaşterea iniţială, a avut loc o creştere semnificativă a riscului de credit. Această evaluare are loc pe baza informaţiilor disponibile la data raportării şi care au devenit disponibile ulterior.

Prin urmare, ipotezele privind COVID-19 pot fi incluse în tehnicile de evaluare a pierderilor preconizate. În această privinţă, sunt necesare, de asemenea, informaţii cantitative şi calitative adecvate.

Din nou, directorii trebuie să furnizeze informaţiile corespunzătoare dacă acestea sunt relevante şi obţinute cu un efort rezonabil, în conformitate cu IAS 10, în legătură cu evenimentele ulterioare datei bilanţului, care nu influenţează situaţiile financiare.

CONTINUITATEA ACTIVITĂȚII

În ceea ce priveşte continuitatea activității, IAS 10 prevede că, în procesul de pregătire a situațiilor financiare, directorii şi conducerea trebuie să efectueze o evaluare a capacităţii companiei de a își continua activitatea în viitorul previzibil. Se consideră că o entitate îndeplineşte principiul continuității activității dacă are o activitate continuă și în lipsa unor informaţii semnificative contrare, care pot conduce la un scenariu în care entitatea ar putea fi forţată să oprească operaţiunile şi să îşi lichideze activele într-un termen scurt, la preţuri foarte reduse.

Evaluarea continuităţii activităţii trebuie să se bazeze, de asemenea, pe toate informaţiile disponibile după 31 decembrie 2019, iar aceste informaţii pot fi legate de existenţa unor incertitudini majore ca urmare a evoluţiei imprevizibile a unor situaţii de urgenţă: dacă o companie cu un bun istoric de profitabilitate se bazează pe resurse financiare externe şi, din cauza urgenţei impuse de „COVID-19", este obligată să îşi suspende operaţiunile în martie 2020, directorii trebuie să ia în considerare o gamă largă de factori precum înrăutăţirea situaţiei economice, impactul asupra profitabilităţii, capacitatea de rambursare a datoriilor etc.

Astfel, companiile trebuie să constate dacă COVID-19 şi efectele acestuia influenţează ipoteza continuității activităţii sau modifică orizontul de timp utilizat în scopul evaluării.

RAPORTAREA FINANCIARĂ

IAS 10 prevede că situațiile financiare pot include acele evenimente, produse după data bilanţului, dar nu necesită introducerea de date contabile în bilanţ (care nu influenţează situaţiile financiare).

În plus, IAS 1 „Prezentarea situațiilor financiare” necesită, în general, prezentarea evoluţiilor viitoare şi a principalelor cauze de incertitudine.

Prin urmare, directorii trebuie să ia în considerare impactul urgenţei cauzate de COVID-19 asupra activităţii lor economice şi să ofere informaţii adecvate privind activele şi pasivele care sunt deosebit de expuse la incertitudinea estimărilor, care în general includ ipoteze ale directorilor privind viitoarea capacitate de recuperare a unui activ sau valoarea de lichidare a unui pasiv, precum:

• comisioane variabile conform IFRS 15 „Venituri din contracte cu clienţii”;
• valoarea netă realizabilă a stocurilor, conform IAS 2 „Stocuri”;
• capacitatea de recuperare a taxelor plătite în avans, conform IAS 12 „Impozitul pe profit”;
• valoarea reziduală a mijloacelor fixe, activelor necorporale şi drepturilor de utilizare, conform IAS 16 „Imobilizări corporale”, IAS 38 „Active necorporale” şi, respectiv, IFRS 16 „Contracte de leasing”;
• provizioanele de riscuri, conform IAS 37 „Provizioane, datorii contingente şi active contingente”.

Caracterul adecvat al informării va depinde de o analiză de la caz la caz, întemeiată pe fapte şi circumstanţe specifice atribuite atât sectorului de activitate al companiei, cât şi eventualului impact al riscurilor legate de COVID-19 asupra activităţii sale economice.

Prin urmare, conducerea trebuie să evalueze dacă sunt necesare informaţii mai detaliate în această privinţă.

„Consultanții au un rol important în evaluarea impactului asupra activelor și pasivelor la 31 Decembrie 2019, dacă luăm în considerare condițiile deja existente la data raportării financiare și pe cele care pot fi comunicate sub formă de evenimente ulterioare. Împreună, putem regândi business-ul și transforma operațiunile acestuia, având în vedere siguranța angajaților și având grijă de obiectivele financiare ale companiei.”, a menționat Ella Chilea, Partener, Audit & Assurance Services, Mazars România.

Contact media

Emilia Popa, Head of Marketing and Communication, Mazars Romania
Emilia.Popa@mazars.ro | 0741.111.042

Despre Mazars

Mazars este o organizație internațională, specializată în audit, contabilitate, consultanţă financiară, servicii fiscale şi juridice[1]. Activând în 91 de țări și teritorii, Mazars se bazează pe experiența a 40.400 de profesioniști – 24.400 din partneriatul integrat Mazars şi 16.000 din Alianţa Americii de Nord – pentru a acorda sprijin specializat multinaționalelor, IMM-urilor, investitorilor privați și organismelor publice, în fiecare etapă a dezvoltării lor.

În România, Mazars are o experiență de 25 de ani în audit și consultanță financiară, servicii fiscale, contabilitate, salarizare și administrare de personal. Echipa locală cuprinde 230 de profesioniști.

www.mazars.ro | https://www.linkedin.com/MazarsRomania/