Microîntreprinderea - un vehicul antreprenorial cu avantaje deloc de neglijat pentru pătrunderea în lumea afacerilor

Data publicării: 15 februarie 2023

În acest articol veți afla mai multe detalii despre modalitate de a păși în mediul de afaceri prin înființarea unei micorîntreprinderi. De asemenea, articolul poate fi util chiar și antreprenorilor care deja dețin o microîntreprindere, dar care doresc să-și fixeze unele detalii, în special privind impozitarea microîntreprinderilor, precum și pragurile cifrelor de afaceri de la care se modifică sistemul de impozitare al acestor entități. 

Cuprins

1. Microîntreprinderea - definiție. Ce este și ce înseamnă o microîntreprindere în sistemul economic actual?
2. Înființarea unei microîntreprinderi - pașii necesari, actele și procedurile necesare pentru a intra în lumea afacerilor 
3. Microîntreprinderea și impozitele - detalii despre condițiile și pragurile de îndeplinit pentru încadrarea în regimul fiscal dedicat
4. Exemplu de monografie contabilă la o sponsorizare efectuată de o microîntreprindere

1. Microîntreprinderea - definiție. Ce este și ce înseamnă o microîntreprindere în sistemul economic actual?

Atunci când decizia de intrare în lumea afacerilor în calitate de antreprenor a fost luată, prima dilemă care apare este modalitatea sau forma de organizare care ar trebui să fie dată viitoarei companii. 

Opțiunile existente la acest pas sunt reprezentate de înființarea unui SRL sau SRL-D. Desigur, mulți antreprenori aflați la început de drum pot alege să înceapă un business sub forma unui PFA (persoană fizică autorizată), însă această formă de organizare se va dovedi insuficientă odată cu dezvoltarea cifrei de afaceri și nu va beneficia de avantajele pe care le oferă încadrarea firmei nou înființate în categoria microîntreprinderilor.

Alegerea încadrării unei companii nou înființate în categoria microîntreprinderilor prezintă mai multe avantaje, printre care se pot menționa:

• Flexibilitate. Microîntreprinderile au o structură organizatorică simplă și flexibilă, ceea ce le permite să se adapteze rapid la schimbările din piață.

• Costuri mai mici. Microîntreprinderile au costuri mai mici de funcționare în comparație cu alte forme de organizare, cum ar fi societățile pe acțiuni, atât în ceea ce privește înființarea, cât și în ceea ce privește menținerea pe piață.

• Responsabilitate limitată. În cazul în care o microîntreprindere întâmpină dificultăți financiare, răspunderea fondatorilor este limitată la capitalul social al societății.

• Reglementări mai puțin restrictive. Microîntreprinderile sunt supuse unor reguli și reglementări mai puțin restrictive decât alte forme de organizare ale companiilor, cum ar fi societățile pe acțiuni, de exemplu.

• Beneficii fiscale. Microîntreprinderile sunt eligibile pentru beneficii fiscale speciale, cum ar fi scutirea de la plata unor impozite sau deduceri fiscale suplimentare deoarece, de regulă, statul este interesat de crearea unei anumite efervescențe în sectorul de business privat, situație în care ar avea mai mult de câștigat chiar dacă colectează taxe și impozite mai reduse în mod individual de la fiecare microîntreprindere.

De menționat este că această formă de organizare poate fi mai potrivită pentru firme cu activități de mică anvergură sau cu un număr redus de angajați. În cazul în care firma dumneavoastră are planuri de extindere sau un volum mai mare de activitate, este recomandabil să luați în considerare alte forme de organizare.

2. Înființarea unei microîntreprinderi - pașii necesari, actele și procedurile necesare pentru a intra în lumea afacerilor

În ceea ce privește modalitatea concretă de înființare a unei companii care va fi încadrată în categoria microîntreprinderilor, există o serie de etape care trebuie să fie parcurse în mod obligatoriu.

• Primul pas constă în alegerea denumirii viitoarei companii. Alegerea numelui este condiționată de verificarea disponibilității acestuia în baza de date a Oficiului Registrului Comerțului, deoarece numele companiei trebuie să fie unic. Odată identificat numele preferat de antreprenor, se poate face rezervarea acestuia la aceeași instituție menționată.

• Al doilea pas constă în alegerea sau desemnarea unui spațiu care să funcționeze ca sediu social. Acest spațiu va fi și adresa oficială a companiei care se va regăsi pe documentele oficiale de înființare. Spațiul poate fi unul propriu al fondatorului (antreprenorului) sau unul închiriat ori folosit pe baza unui comodat.

• Al treilea pas constă în pregătirea și redactarea statutului sau al actului constitutiv al viitoarei companii. Statutul este documentul care stă la baza înființării oricărei companii și cuprinde prevederi referitoare la drepturile și obligațiile persoanelor fizice și ale celor juridice, după caz, care participă la înființarea companiei. 

• Al patrulea pas constă în deschiderea unui cont bancar și depunerea capitalului social care, în cazul unui SRL sau SRL-D, este o sumă modică stabilită prin reglementările privitoare la societățile comerciale.

• Ultimul pas este înregistrarea propriu-zisă la Oficiul Registrului Comerțului al localității de reședință de județ corespunzătoare.

3. Microîntreprinderea și impozitele - detalii despre condițiile și pragurile de îndeplinit pentru încadrarea în regimul fiscal dedicat

Motivele care stau la baza alegerii deschiderii unei firme noi și încadrării acesteia în categoria microîntreprinderilor țin de unele beneficii privind regimul fiscal aplicabil. Normele fiscale aplicabile microîntreprinderilor au drept scop încurajarea dezvoltării antreprenoriatului și creșterea bazei fiscale prin ridicarea numărului de companii înființate. 

Unul dintre cele mai importante avantaje și cel care atrage cel mai mult antreprenorii pentru a se încadra în categoria microîntreprinderilor ține de cuantumul impozitării în funcție de cifra de afaceri. Astfel, în prezent, impozitarea microîntreprinderilor cu o cifră de afaceri de până la 500.000 de euro este de: 

• 1% din veniturile realizate într-un exercițiu financiar.

Desigur, procentul de impozitare este unul atractiv pentru afacerile aflate la început de drum. Totuși, pentru a beneficia de aceste condiții fiscale destul de bune, firma nou înființată va trebui să îndeplinească și să mențină o serie de condiții în mod cumulativ.

• Cifra de afaceri sau veniturile din vânzarea produselor și serviciilor să nu depășească suma de 500.000 de euro la cursul oficial în lei de la data închiderii exercițiului financiar corespunzător realizării acestor venituri.

• Existența a cel puțin unei persoane angajate cu normă întreagă de lucru care trebuie să fie angajată cu forme legale în termen de 30 de zile de la înființarea firmei.   

• Activitățile desfășurate nu trebuie să se afle în domeniul consultanței în afaceri sau managementului în proporție mai mare de 20% din totalul veniturilor obținute pa baza documentelor fiscale. De la această condiție este exclusă, totuși, activitatea de consultanță fiscală, care poate încorpora auditul financiar, precum și consultanța oferită în domeniul rambursărilor de TVA sau în domeniul altor probleme de natură fiscală.

• Capitalul social al unei microîntreprinderi nu poate fi deținut de stat.

• Acționarii sau asociații unei firme încadrate ca microîntreprindere nu trebuie să dețină peste 25% din valoarea acțiunilor sau drepturilor de vot la mai mult de trei companii românești care, la rândul lor, sunt încadrate tot în categoria microîntreprinderilor. 

• Compania nu trebuie să se afle în procedură de dizolvare sau de lichidare.

Legiuitorul a prevăzut și unele domenii și tipuri de persoane juridice care nu pot fi incluse în categoria regimului de impunere propriu microîntreprinderilor, chiar dacă toate condițiile de mai sus sunt îndeplinite. Aceste excepții vizează anumite domenii de activitate precum:

• Domeniul bancar;
• Domeniul asigurărilor și al reasigurărilor și intermedierea acestor tipuri de servicii;
• Domeniul pieței de capital și al intermedierilor în acest domeniu;
• Domeniul jocurilor de noroc;
• Domeniul explorării, dezvoltării și exploatării zăcămintelor de hidrocarburi (petrol, gaze naturale).

De asemenea, există și o exceptare pozitivă, dacă se poate spune în acest fel, prin care anumite firme pot opta pentru regimul de impunere al microintreprinderilor, chiar dacă nu îndeplinesc condițiile de încadrare în această categorie. Este vorba aici de firmele care activează în domeniul HoReCa cuprinse în câteva coduri CAEN după cum urmează: 

• 5520 – Facilități de cazare perioade de scurtă durată;
• 5530 – Campinguri și tabere;
• 5510 – Hoteluri și facilități de cazare;
• 5590 – Alte servicii de cazare;
• 5610 – Restaurante;
• 5621 – Activități de alimentație sau catering pentru evenimente;
• 5629 – Alte servicii de alimentație n.c.a.;
• 5630 – Baruri și activități de servire a băuturilor;

Companiile care desfășoară activități economice în aceste domenii au, deci, opțiunea de a opta pentru sistemul de impozitare specific microîntreprinderilor chiar dacă nu bifează nici una din condițiile expuse mai sus. De altfel, întregul sistem de impozitare specific microîntreprinderilor este unul opțional și nu constituie o obligație a companiilor.

La momentul în care una sau mai multe condiții dintre cele enumerate nu mai sunt îndeplinite, firma iese din sistemul de impozitare specific. Antreprenorii sau administratorii firmelor respective sunt obligați să anunțe organele de administrare fiscală dacă se află în această situație până la data de 31 martie a anului următor celui în care nu au mai fost îndeplinite condițiile. Odată ieșite din sistemul de impunere al microîntreprinderilor, companiile sunt supuse regimului normal de impozitare pe profit.

4. Exemplu de monografie contabilă la o sponsorizare efectuată de o microîntreprindere

Contabilitatea microîntreprinderilor este identică și se supune acelorași norme contabile ca și restul companiilor neîncadrate în această clasă de impunere specială. Chiar dacă perceperea impozitului de 1% vizează cifra de afaceri sau totalitatea veniturilor obținute, există însă și o diferență de tratament fiscal care apare, de exemplu, în cazul sponsorizărilor acordate unor entități nonprofit sau de cult. 

Sponsorizările pot fi acordate în condițiile Legii 32 din 1994 cu condiția ca entitățile cărora li se adresează să fie înscrise în Registrul entităților / unităților de cult. Sumele virate către aceste entități se scad din impozitul pe care ar fi trebui să-l plătească microîntreprinderea. Totuși, există și o limită până la care se pot face astfel de operațiuni, și anume de maximum 20% din impozitul pe venit pe care microîntreprinderea îl datorează pe trimestrul în care a fost înregistrată în contabilitate plata cu destinație de sponsorizare.

Conform art.56 din Codul Fiscal, sumele care nu sunt scăzute din impozitul pe venit datorat se reportează. Timpul de reportare este de 28 de trimestre consecutive, adică 7 ani. 

Pentru o înțelegere mai cuprinzătoare a acestei posibilități de deducere se poate ilustra, cu titlu de exemplu, o scurtă monografie contabilă la o sponsorizare efectuată în condițiile legii de către o microîntreprindere. 

Astfel, presupunând că o microîntreprindere efectuează o sponsorizare către o entitate dintre cele menționate anterior, înscrisă la Registrul entităților / unităților de cult, sponsorizarea sau plata efectuată în acest scop se înregistrează contabil în contul 6584 - Cheltuieli cu sumele sau bunurile acordate ca sponsorizări. Astfel, dacă se ia în considerare suma de 1000 de lei acordată, vom avea:

6584 = 5311 sau 5121 - 1000 lei, 

Unde 5311 reprezinta Casa în lei, iar 5121 Conturi la bănci - în funcție de cum s-a realizat viramentul sumei de 1000 de lei, în numerar sau prin transfer bancar. 

Dacă presupunem că sponsorizarea a avut loc în luna noiembrie a anului fiscal, iar la finele lunii decembrie, microîntreprinderea are de plată un impozit de 5000 de lei (adică 1% din cifra de afaceri, sau din totalul veniturilor realizate în anul de referință), se poate deduce astfel o anumită valoare din acest impozit, valoare care se calculează conform Codului fiscal în limita de 20% din impozitul de plătit. 

Astfel, valoarea care poate fi dedusă din impozitul datorat este de:

20% din 5000 de lei = 1000 de lei - adică exact suma sponsorizată. 

După deducerea sponsorizării, calculul impozitului pe venitul microîntreprinderii se face astfel:

5000 de lei - 1000 de lei = 4000 de lei.

Urmează, desigur, înregistrarea contabilă a acestui impozit:

698 = 4418 4000 lei , unde

698 este contul contabil de cheltuieli cu impozitul pe venit și 4418 este contul de impozit pe venit.

În concluzie, intrarea în lumea antreprenoriatului profitând de regimul fiscal ceva mai favorabil al microîntreprinderilor este un pas care ar trebui să fie luat în considerare de orice antreprenor, fie el cu experiență în domeniul business-ului, fie chiar un începător aflat la început de drum. Impozitarea favorabilă de 1% din veniturile realizate este una acceptabilă încă pentru multe companii mici care nu desfășoară cifre de afaceri mai mari decât limita de 500.000 de euro anual și reprezintă un sistem ceva mai avantajos decât impozitarea pe profit, scutind antreprenorii de problemele inerente privind înregistrarea cheltuielilor eligibile în acest caz.

*Acest material a fost pregătit doar în scop informativ și nu are rolul de a oferi consultanță fiscală, juridică sau contabilă. Rcomandăm să vă sfătuiți cu echipa de consultanți fiscali, juridici și contabili înainte de a lua orice decizie cu privire la subiectele menționate în acest articol.