Impozit pe profit - informații esențiale pentru firme, antreprenori și pentru angajații cu factor decizional în companii

Sistemul fiscal este complex, iar companiile sunt obligate să monitorizeze atent legislația pentru a fi în conformitate. Impozitul pe profit este colectat de către guvern și se bazează pe venitul impozabil după ce au fost deduse cheltuielile. Cotele de impozit pe profit variază foarte mult în funcție de țară, iar în România taxarea depinde și de încadrarea companiei. Impozitul pe profit este foarte important, contribuind la bugetul țării, iar persoanele juridice trebuie să îl achite la termen pentru a nu primi penalități sau dobânzi.

Data publicării: 4 noiembrie 2022

Descoperă în acest articol mai multe informații despre firmele care trebuie să plătească acest impozit, cum se calculează și care sunt opțiunile de plată. Astfel, antreprenorii și persoanele care activează în domeniul financiar într-o companie vor ști când se plătește impozitul pe profit, precum și alte lucruri utile despre această taxă. 

Cuprins: 

1. Impozitul pe profit - care sunt persoanele juridice care au statutul de contribuabili? 

1.1. Impozitul pe profit pentru microîntreprinderi 

1.2. Impozitul pe profit pentru companii 

2. Impozitul pe profit în România - definiție, calcul și opțiuni de plată pentru firme 

2.1. Definiția impozitului pe profit

2.2. Calcul pentru impozitul pe profit

2.3. Impozitul pe profit pentru firme - opțiuni de plată

Impozitul pe profit - care sunt persoanele juridice care au statutul de contribuabili?

În urma aderării la Uniunea Europeană în 2007, România a trecut prin reforme importante pentru a se conforma cerințelor de aderare, printre care și adoptarea legislației fiscale a UE. Principalul scop în aceste demersuri este de a oferi mai multă claritate impozitării interne și de a stimula investițiile și creșterea economică. Pentru a gestiona în mod eficient obligațiile într-un mediu fiscal în plină evoluție, persoanele juridice pot apela la consultanță fiscală în domenii precum taxarea în România și facilități fiscale. Astfel, poate fi oferit suportul adecvat pentru monitorizarea legislației privind impozitul pe profit sau pentru obținerea unor potențiale stimulente și credite fiscale. 

Impozitul pe profit pentru microîntreprinderi

Noile modificări legislative ce intră în vigoare în 2023 aduc o serie de schimbări în ceea ce privește microîntreprinderile. Pentru a putea aplica acest regim, firmele trebuie să îndeplinească o serie de condiții. Printre acestea se numără și încadrarea plafonului veniturilor la 500.000 de euro. Impozitul pe profit pentru microîntreprinderi de 3% va fi eliminat și va rămâne doar cota de 1% pentru cele care au cel puțin un angajat. Microîntreprinderile care nu au angajați vor trece automat la plata unui impozit de 16% ca și celelalte firme. 

Așadar, una dintre provocările aduse de noile schimbări din Codul Fiscal este decizia celor care dețin microîntreprinderi dacă angajează pe cineva și rămân la tipul de impozit micro sau trec la cel de 16%. 

Modificările legislative au impact și asupra regulilor de ieșire a firmelor din categoria de microîntreprinderi: 

  • Dacă pe perioada unui an fiscal, o microîntreprindere realizează venituri ce depășesc acest prag sau dacă ponderea veniturilor realizate din consultanță și/sau management în veniturile totale depășește 20% inclusiv, aceasta va plăti impozit pe profit începând cu trimestrul în care a depășit una dintre aceste limite. De asemenea, nu va mai exista nici posibilitatea de a mai opta pentru sistemul micro în perioada următoare. 
  • Dacă în decursul unui an fiscal, o microîntreprindere nu mai îndeplinește regula referitoare la a avea un salariat, aceasta va trebui să plătească impozit pe profit începând cu trimestrul în care această condiție nu mai este îndeplinită. 
  • Microîntreprinderile vor datora impozit pe profit dacă pe parcursul unui trimestru încep desfășurarea unor activități dintre cele exceptate. 

Impozitul pe profit pentru companii

Impozitul pe profit este o parte importantă a sistemului fiscal românesc iar cotele și sfera de aplicare a acestuia sunt prevăzute în Codul Fiscal care este actualizat și revizuit periodic. Acesta menționează că orice companie, societate sau organizație cu statut de persoană juridică trebuie să plătească impozitul pe profit către bugetul statului. De asemenea, este precizat și faptul că persoanele juridice străine care desfășoară afaceri în România trebuie să plătească această taxă.

Acest cod prevede categoriile de persoane juridice care trebuie să plătească impozitul pe profit către stat. 

Printre acestea, se numără: 

  • Companiile și societățile naționale cu capital românesc;
  • Regiile autonome;
  • Societățile, indiferent de forma de organizare, inclusiv societățile agricole sau alte forme de asociere agricolă;
  • Societățile cooperative de altă natură decât cea agricolă;
  • Instituțiile financiare și cele de credit;
  • Alte organizații sau asociații care au statutul de entitate juridică.

Există însă și entități juridice care nu sunt obligate să plătească impozitul pe profit: 

  • Instituțiile și cultele religioase;
  • Trezoreria statului; 
  • Academia Română și fundațiile care aparțin de aceasta;
  • Banca Națională a României;
  • Fondul de garantare a pensiilor private;
  • Fondul de compensare a investitorilor;
  • Societatea Națională Crucea Roșie;
  • Instituțiile publice, mai puțin activitățile economice pe care le pot realiza. 

Profitul impozabil reprezintă diferența dintre venitul unei societăți și cheltuielile totale, fără cele deductibile. Impozitul pe profit în România este de 16% din totalul profitului înregistrat de o persoană juridică. Nivelul se încadrează în media înregistrată de Uniunea Europeană. Există însă și o cotă de impozitare de 5% în cadrul unor societăți precum baruri, discoteci, cluburi de noapte sau cazinouri care realizează un profit mai mic de 5% din veniturile realizate. 

Pentru a se calcula impozitul pe profit, se ține cont de diferența dintre veniturile și cheltuielile înregistrate conform procedurilor contabile. Din această sumă se scad veniturile neimpozabile și deducerile fiscale, dacă acestea există. La calculul final se adaugă și cheltuielile nedeductibile.

Impozitul pe profit în România - definiție, calcul și opțiuni de plată pentru firme

Impozitul pe profit este un instrument important al sistemului fiscal, iar declararea și plata corectă a acestuia reprezintă o obligație a firmelor care desfășoară activități pe teritoriul României. De aceea, contribuabilii trebuie să știe cum se calculează impozitul pe profit și cum se realizează plata acestuia.

Definiția impozitului pe profit

Impozitul pe profit este plătit de către persoanele juridice din România și din străinătate care desfășoară activități ce generează venituri pe teritoriul țării, au un sediu permanent și folosesc sistemele fiscale de vânzare și gestiune. Acesta reprezintă de fapt o taxă pentru desfășurarea anumitor activități vizate de lege și este colectat de către guvern, fiind o sursă de venituri bugetare folosite pentru finanțarea serviciilor publice. 

Calcul pentru impozitul pe profit

În calculul impozitului pe profit se ia în considerare rezultatul activității economice din două perspective diferite: 

  • ca rezultat contabil, ceea ce înseamnă profitul brut al exercițiului fiscal înainte de impozitare;
  • ca rezultat fiscal, care reprezintă profitul impozabil.

Un rezultat fiscal pozitiv reprezintă profitul impozabil, iar cel negativ este considerat ca fiind pierdere fiscală. Pentru determinarea rezultatului fiscal, contribuabilii sunt obligați să înregistreze veniturile impozabile dintr-un an fiscal și cheltuielile efectuate pentru a-și desfășura activitatea economică în registrul de evidență fiscală. Acesta poate fi scris sau electronic și se întocmește într-un singur exemplar. Completarea datelor din registru se face în ordine cronologică și trebuie să cuprindă printre altele amortizarea fiscală, calculul dobânzilor și diferențele de curs valutar deductibile, reducerile și scutirile de impozit pe profit. 

Raportarea fiscală este de o complexitate redusă în cazul microîntreprinderilor iar baza de calcul pentru impozitul pe profit sunt veniturile din orice sursă din care se scad anumite elemente, cum ar fi:

  • veniturile aferente stocurilor de produse;
  • veniturile din subvenții;
  • veniturile din diferențele de curs valutar;
  • venituri ce provin din producția de imobilizări corporale și necorporale;
  • veniturile realizate din despăgubirile societăților de asigurare;
  • veniturile ce sunt obținute din provizioane, ajustări pentru depreciere sau pierdere de valoare.

Firmele care sunt mai mari și nu mai pot fi încadrate ca microîntreprinderi plătesc un impozit pe profit de 16%. Pentru o societate, baza de calcul pentru impozitul pe profit este următoarea:

Venituri- cheltuieli+ cheltuieli deductibile- venituri neimpozabile- deduceri fiscale

Raportarea fiscală este mai complexă și implică o atenție sporită, mai ales la cheltuieli, pentru a stabili dacă sunt deductibile, parțial deductibile sau nedeductibile.

Formula impozitului pe profit pentru firme este:

16%*( venituri totale- Cheltuieli totale- venituri neimpozabile- deduceri fiscale+ cheltuieli nedeductibile)

Chiar dacă formula este destul de clară, pot fi întâmpinate dificultăți în determinarea în mod corect a elementelor asemănătoare veniturilor și cheltuielilor și adăugarea acestora în calcul.  Astfel de omisiuni pot avea ca rezultat producerea unor discrepanțe mari. 

Impozitul pe profit pentru firme - opțiuni de plată

În contabilitate, evidența decontărilor cu bugetul statului privind impozitul pe profit se ține cu ajutorul contului 441. Contul 441 Impozit pe profit/venit este un cont de pasiv, în creditul acestuia înregistrându-se: 

  • Sumele datorate de firmă către bugetul statului;
  • Impozitul pe profit/venit pentru exercițiile financiare anterioare în cazul corectării unor erori contabile.

În debitul contului 441 se înregistrează:

  • Sumele virate bugetului de stat reprezentând impozitul pe profit/venit;
  • Sumele ce reprezintă impozitele pe profit/venit prescrise, scutite sau anulate. 

Persoanele juridice au posibilitatea să plătească impozitul pe profit anual sau trimestrial, în funcție de opțiunea fiecăruia. Indiferent de metoda la care se recurge, societățile trebuie să depună declarația 100, respectiv declarația 101, privind obligațiile de plată la bugetul de stat. Impozitul pe profit se plătește la Trezoreria ANAF unde firma este înregistrată. 

Plata impozitului pe profit trimestrial 

Declararea și plata impozitului pe profit trimestrial se efectuează până la data de 25 inclusiv a lunii următoare trimestrului respectiv: 

  • Trimestrul 1: termenul este de 25 aprilie. 
  • Trimestrul 2: termenul este de 25 iulie. 
  • Trimestrul 3: termenul este de 25 octombrie. 
  • Trimestrul 4: definitivarea impozitului pentru întregul an se realizează până pe 25 martie, când trebuie depusă declarația 101 și achitarea impozitului rămas. 

Plata impozitului pe profit anual

Persoanele juridice din România pot plăti și declara impozitul pe profit anual, cu plăți anticipate efectuate trimestrial. Acest lucru presupune că pentru trimestrele 1, 2 și 3 se pot realiza plăți anticipate însumate din impozitul pe profit datorat din anul precedent, actualizat cu indicele prețurilor de consum. Termenele de plată sunt 25 aprilie, 25 iulie, 25 octombrie și 25 decembrie. Până la data de 25 martie se depune anual declarația 101 prin care impozitul pe profit este definitivat și diferența este regularizată. 

Firmele care vor să opteze pentru sistemul anual de declarare și plată a impozitului pe profit trebuie să facă acest lucru la începutul anului fiscal pentru care solicită aplicarea și opțiunea rămâne obligatorie cel puțin 2 ani consecutivi. Există și societăți care sunt exceptate de la posibilitatea alegerii plății impozitului pe profit anual. 

Dintre acestea fac parte: 

  • Persoanele juridice nou-înființate;
  • Contribuabilii care au înregistrat pierdere fiscală; 
  • Societățile care s-au aflat în inactivitate temporară; 
  • Cele care nu au datorate impozit pe profit anual.

Un avantaj al acestui sistem de plată este faptul că procedura de calcul a impozitului se simplifică, făcându-se o dată pe an, nu trimestrial. 

În declararea impozitului pe profit pot apărea și unele erori, dar acestea pot fi corectate prin depunerea unui document cu rol rectificator numit declarația 710. Acesta se completează în două exemplare, din care unul trebuie depus la sediul ANAF de care aparține firma, iar celălalt rămâne la contribuabil. 

Codul de procedura fiscală prevede și penalități de întârziere și dobânzile aferente pentru neplata impozitului pe profit la termen. Acestea sunt calculate pentru fiecare zi de întârziere, începând din ziua următoare termenului de scadență, finalizându-se în momentul în care se achită suma datorată către bugetul statului. Prin urmare, antreprenorii și persoanele cu rol decizional într-o companie trebuie să urmărească în permanență noutățile și modificările legate de normele fiscale, astfel încât să nu depășească data scadentă și să se confrunte cu dobânzi și penalități specifice. Un serviciu de consultanță poate fi de folos în vederea monitorizării legislației și a îndeplinirii obligațiilor ce țin de impozitul pe profit. 

În concluzie, impozitul pe profit este o taxă pe care contribuabilii trebuie să o declare în mod corect și apoi să efectueze plata aferentă acesteia la termen. În acest fel, vor evita eventualele probleme ce pot apărea în relația cu autoritățile. În plus, această taxă are rol benefic în stimularea bugetului de stat, direcționat spre utilizare în diverse investiți din România. Pentru că sistemul fiscal evoluează în mod continuu, o firmă cu expertiză în problemele fiscale este soluția ideală pentru a îndeplini eficient obligațiile de conformitate. 

*Acest material a fost pregătit doar în scop informativ și nu are rolul de a oferi consultanță fiscală, juridică sau contabilă. Rcomandăm să vă sfătuiți cu echipa de consultanți fiscali, juridici și contabili înainte de a lua orice decizie cu privire la subiectele menționate în acest articol.