Falimentul: ce este și care este procedura aferentă? Recomandări pentru prevenirea falimentului

Data publicării: 19 ianuarie 2023.

Vei afla din acest articol ce este falimentul, cum poate ajunge o firmă în faliment și ce se întâmpla cu o companie aflată în faliment. De asemenea, vei afla informații despre procedurile necesare, cum poate fi evitat acest proces, precum și cum îi afectează pe salariați. 

Cuprins:

1. Falimentul: ce înseamnă și cum poate ajunge o firmă în această situație

1.1. Ce este falimentul? Cadru legal în România

1.2. Cum poate ajunge o firmă în faliment - cele mai comune greșeli de management

2. Falimentul firmei: ce poți face pentru a preveni acest proces? 

3. Ce se întâmplă cu angajatii când firma intră în faliment

4. Informații utile despre situația unei firme aflată în faliment

1. Falimentul: ce înseamnă și cum poate ajunge o firmă în această situație

Falimentul unei companii înseamnă că afacerea respectivă este insolvabilă și nu își poate achita datoriile acumulate. Dacă insolvența este situația concretă în care firma are datorii peste un anumit prag valoric și nu are lichidități și se supune unui proces de reorganizare, falimentul este procesul legal prin care compania respectivă este închisă conform legilor în vigoare din cauza incapacității de redresare.

1.1. Ce este falimentul? Cadrul legal în România

Confundat de multe ori cu insolvența, termenul de faliment se referă, de fapt, la ultima etapă din procesul de insolvență. Concret, în momentul în care o societate comercială nu-și mai poate plăti facturile, angajații, furnizorii etc. se află în situația de a apela la procesul de insolvență. 

Astfel, i se oferă cadrul legal să încerce să remedieze aceste probleme deosebit de grave și să protejeze o firmă care poate avea încă o activitate economică viabilă. Dacă în urma acestui proces autoritățile competente constată că situația nu s-a îmbunătățit conform planului, se trece la etapa a doua a insolvenței – procedura de faliment. 

În România, cadrul legal pentru procedurile de insolvență și faliment sunt reglementate prin Legea nr. 85/2014 privind procedurile de prevenire a insolvenţei, cu modificările și completările ulterioare. Conform art. 45, „procedura falimentului este procedura de insolvenţă, concursuală, colectivă şi egalitară, care se aplică debitorului în vederea lichidării averii acestuia pentru acoperirea pasivului, urmată de radierea debitorului din registrul în care este înmatriculat.”

Există două tipuri de proceduri stabilite de legiuitor: procedura generală și procedura simplificată, detaliate în documentul menționat la art. 46, respectiv 47. 

Procedura generală reprezintă procedura de insolvență prin care „un debitor intră, după perioada de observaţie, succesiv, în procedura de reorganizare judiciară şi în procedura falimentului sau, separat, numai în reorganizare judiciară ori doar în procedura falimentului.”

Procedura simplificată prevede că „debitorul intră direct în procedura falimentului, fie odată cu deschiderea procedurii insolvenţei, fie după o perioadă de observaţie de maximum 20 de zile.”

Este important de menționat faptul că prin procedura de faliment se lichidează averea debitorului cu scopul de a plăti datoriile existente. Ulterior, firma respectivă este radiată din registrul în care este înmatriculată.

1.2. Cum poate ajunge o firmă în faliment - cele mai comune greșeli de management

Atunci când procesul de insolvență eșuează pot exista rațiuni care țin de specificul domeniului de activitate. De cele mai multe ori, însă, aceste motive se rezumă la o serie de decizii nepotrivite ale managementului, marketingului și gestionării financiare în firma respectivă. 

O afacere începe, de cele mai multe ori, cu mult entuziasm și planuri mărețe. Mulți profesioniști deschid o companie având o expertiză în domeniul lor de activitate și o experiență relativă în managementul unei astfel de entități. 

Este nevoie, fără îndoială, de o gestionare eficientă a mai multor planuri, de la desfășurarea afacerii în sine și managementul angajaților, până la poziționarea față de concurență și promovarea eficace a produselor sau serviciilor oferite. Din păcate, deseori în spatele unor afaceri mici, la început de drum, se află o persoană sau un grup mic de persoane fără o experiență completă în gestionarea unei companii. 

Tocmai de aceea, analiza independentă de afaceri se poate dovedi salvatoare în cazul în care firma respectivă începe să aibă dificultăți. Solicitarea sprijinului unui partener extern, cu experiență în consultanță și oferirea unei perspective obiective asupra performanței afacerii și a soluțiilor potrivite poate fi cea mai bună decizie pentru viabilitatea afacerii.

Printre factorii externi care pot duce la faliment se pot menționa: condițiile economice în permanentă schimbare și lipsa de predictibilitate în unele domenii de activitate, creșterea concurenței și ale costurilor de producție, precum și alte calamități sau dezastre naturale.  

2. Falimentul firmei: ce poți face pentru a preveni acest proces?

Falimentul este, în general, considerat o ultimă soluție pentru entitățile care nu mai pot susține financiar datoriile și nu găsesc variante viabile pentru rezolvarea acestei situații. Înainte de a începe procedurile pentru faliment, există alternative care merită explorate. Pe termen lung, se pot dovedi chiar mai puțin costisitoare și mai productive pentru viitorul companiei.  

Într-o perioadă dificilă pentru mediul economic, atât pe fondul efectelor pandemiei, cât și a recesiunii generale, este o provocare tot mai mare să ai o afacere durabilă din toate punctele de vedere. Tocmai de aceea, trebuie să ții cont de câteva aspecte esențiale înainte de a se pune problema demarării unei proceduri de insolvență sau chiar faliment. 

Specialiștii în domeniu recomandă câteva modalități eficiente de implementat în cadrul afacerii tale:

• Prioritizarea și eficientizarea bugetului. Principala cauză a falimentului este reprezentată de datoriile financiare. Tocmai de aceea, este esențial ca rambursarea datoriilor să fie o prioritate și să fie încadrată ca atare în realizarea bugetului. În momentul în care se observă primele semne ale unor dificultăți în efectuarea oricărui tip de plăți, este necesară recurgerea la un serviciu profesionist de audit financiar și consultanță financiară. Este, poate, cea mai importantă decizie pentru a preveni o escaladare iminentă a crizei interne. 

• Renegocierea planurilor de rambursare a creditelor. În cele mai multe situații, în cazul unei comunicări transparente cu creditorii, aceștia se pot arăta deschiși să discute termenii de restituire a împrumuturilor pe baza cărora se desfășoară afacerea. Până la urmă, nici creditorii nu își doresc ca firma să ajungă în incapacitate de plată, așa că vor colabora pentru a găsi soluțiile potrivite pentru ambele părți. În acest caz, un serviciu de consultanță juridică externalizat poate oferi perspectiva de care este nevoie. 

• Schimbarea planului de afaceri. Poate fi o soluție destul de extremă, însă s-a dovedit că flexibilitatea în afaceri a salvat multe companii de la faliment. Cu siguranță, nimeni nu își dorește să schimbe planul de afaceri, cu atât mai mult cu cât aceasta reprezintă un țel personal. Dar pentru a preveni o criză financiară, este nevoie de eficientizarea companiei și diferențierea față de concurență. Acest lucru poate presupune o nouă strategie de vânzări și marketing și o mai bună gestionare a resurselor. Prin apelarea la servicii de gestionare a afacerilor, de exemplu, poți obține o perspectivă obiectivă a felului în care te poți repoziționa pe piață.

3. Ce se întâmplă cu angajații când firma intră în faliment?

Managementul ineficient al resurselor umane se poate dovedi a fi unul dintre motivele pentru care o firmă poate ajunge în situația de incapacitate de plată. În momentul în care compania are mai mulți salariați decât are nevoie cu adevărat pentru a-și desfășura activitatea, bugetul poate fi afectat de acest aspect. 

Tocmai de aceea, fiecare companie trebuie să aibă o viziune foarte clară asupra rolului resursei umane în activitatea afacerii, eficientizarea sarcinilor acesteia, precum și automatizarea unor procese interne. 

Falimentul unei companii înseamnă, automat, și angajați care rămân fără loc de muncă. De exemplu, în cazul neplății salariilor pe o perioadă lungă de timp, chiar salariații pot fi cei care pot demara un proces de insolvență. În calitate de angajator, poți apela la o concediere colectivă sau la Fondul pentru plata creanțelor salariale pentru protejarea drepturilor angajaților tăi. Este important de precizat că în momentul în care instanța stabilește falimentul unei societăți comerciale, devine oficial că angajații nu vor mai avea un loc de muncă. 

În 2021, pe fondul unui context în care tot mai multe persoane s-au aflat în situația în care nu au putut dovedi activitatea profesională desfășurată în cadrul unei companii care a fost falimentate, a fost adusă o completare extrem de utilă în Codul Muncii. Astfel, art. 34 precizează următoarele obligații pentru angajatorul aflat în procedură de insolvență, faliment sau lichidare: 

„În cazul în care angajatorul se află în procedură de insolvență, faliment sau lichidare conform prevederilor legale în vigoare, administratorul judiciar sau, după caz, lichidatorul judiciar este obligat să elibereze salariaților un document care să ateste activitatea desfășurată de aceștia, conform prevederilor alin. (5), să înceteze și să transmită în registrul general de evidență a salariaților încetarea contractelor individuale de muncă.”

Echipa fiecărei companii este, până la urmă, sufletul afacerii și orice lider trebuie să țină cont de acest aspect. Indiferent unde te afli în acest proces de demarare a procedurii de insolvență sau faliment sau dacă ești în pragul unei crize interne, acordă o atenție deosebită felului în care comunici aceste aspecte angajaților tăi. 

4. Informații utile despre situația unei firme aflată în faliment

Uneori, indiferent de felul în care îți gestionezi afacerea, există factori (interni și/sau externi) care au ca finalitate falimentul unei firme. Găsești mai jos câteva informații pe care trebuie să le știi în cazul în care compania ta se află în această postură sau în care cursul evenimentelor duce spre insolvență/faliment. 

• Cât durează falimentul unei firme? Într-o primă fază, conform Legii nr. 216/2022 din 14 iulie 2022 pentru modificarea şi completarea Legii nr. 85/2014 privind procedurile de prevenire a insolvenţei şi de insolvenţă şi a altor acte normative, procesul de insolvență este demarat la 60 de zile de la scadența față de debitor. În funcție de planul de reorganizare al firmei și de monitorizarea împlinirii acestuia, după 3 ani se începe procedura de faliment. 
• O firmă aflată în faliment mai poate funcționa? Din momentul în care instanța declară falimentul unei firme, activitatea acesteia încetează cu efect imediat. 
• Care este răspunderea unui administrator SRL în faliment? De multe ori, managementul ineficient al administratorilor duce, inevitabil, la falimentul unei companii. Tocmai de aceea, mulți creditori încearcă să-și recupereze daunele invocând răspunderea personală a administratorului. Chiar dacă creditori își pot justifica raționamentele, conform Legii nr. 85/2014 managementul defectuos nu reprezintă o probă clară a interesului personal, implicit acesta nu poate fi invocat pentru tragerea la răspundere a administratorului. 

Prevenirea falimentului nu se va întâmpla peste noapte, fiind un proces lung și complicat care necesită o regândire totală a afacerii și a felului în care administrezi resursele umane și financiare. Având în vedere proporțiile pe care le poate lua o asemenea situație, încheierea unui parteneriat cu o companie de excepție, care oferă servicii integrate de audit, consultanță fiscală și financiară, poate însemna un nou început pentru afacerea ta.

*Acest material a fost pregătit doar în scop informativ și nu are rolul de a oferi consultanță fiscală, juridică sau contabilă. Rcomandăm să vă sfătuiți cu echipa de consultanți fiscali, juridici și contabili înainte de a lua orice decizie cu privire la subiectele menționate în acest articol.