Ce este inflația, ce efecte are și ce metode de protecție au la îndemână proprietarii de întreprinderi și managerii?

La finalul unui an, inflația reprezintă un indicator al stabilității prețurilor de consum și al coordonării politicilor fiscale, monetare sau legislative cu cele ale Băncii Centrale. Fiind un aspect imposibil de neglijat din economia unei țări, este important să cunoști ce este inflația, ce efecte are și cum te poți proteja de acest fenomen ca proprietar al unei afaceri. 

Cuprins:

1. Ce înseamnă inflație și care sunt cauzele acesteia? 

1.1. Ce este inflația - informații pe înțelesul tuturor

1.2. Ce tipuri de inflație există? 

1.3. De ce crește inflația - cauzele acestui fenomen 

1.4. Ce înseamnă inflație mare și inflație negativă? 

2. Ce înseamnă inflația asupra mediului de afaceri? 

2.1. Efectele inflației asupra mediului de afaceri 

2.2. Metode de a-ți proteja firma în timpul inflației

1. Ce înseamnă inflație și care sunt cauzele acesteia?

Inflația este un fenomen extrem de controversat și complex și reprezintă fie un pericol în calea creșterii economice durabile, fie un posibil stimulent al acesteia. Chiar dacă a suferit modificări de-a lungul timpului, inflația rămâne un subiect de actualitate în economie. Termenul a apărut în limbajul economic la sfârșitul secolului al XIX-lea, fiind asociat cu dezechilibrele care interveneau în circulația monetară.

În acest capitol vei afla care este definiția inflației, ce este rata inflației, cum se măsoară, precum și informații esențiale despre cauze și despre formele cunoscute.

1.1. Ce este inflația - informații pe înțelesul tuturor

Inflația reprezintă o creștere generalizată a prețurilor și serviciilor în economie, lucru care duce la scăderea puterii de cumpărare atât pentru consumatori, cât și pentru întreprinderi. Pentru a înțelege mai bine fenomenul, se poate lua ca punct de reper un produs cumpărat în mod obișnuit și comparat prețul acestuia dintr-o perioadă cu cel din alta. Dar inflația nu se limitează doar la creșterile de prețuri pentru un singur articol sau serviciu, ci se referă la creșterile de prețuri din întregul sector (de exemplu, domeniul auto), și, în cele din urmă, la economia unei țări. 

Cum se măsoară inflația? 

Inflația este măsurată determinând mai întâi valoarea curentă a unui coș format din anumite bunuri și servicii consumate de gospodării, denumit indice de prețuri. Pentru a calcula rata inflației sau variația procentuală, este comparată valoarea indicelui dintr-o perioadă de timp cu alta. Această perioadă poate fi de la o lună la alta, ceea ce dă o rată lunară a inflației, sau de la un an la altul, ceea ce dă o rată anuală a inflației. Prin urmare, rata inflației reprezintă procentul prin care prețurile cresc sau scad într-o anumită perioadă de timp. 

Inflația urmărește să măsoare impactul global al modificărilor de preț pentru diverse bunuri și servicii deoarece nevoile umane se extind dincolo de unul sau două produse. Printre acestea se numără produsele de bază precum cele alimentare, combustibil, utilități, precum și servicii ca asistență medicală, divertisment și forță de muncă. 

Atunci când prețurile cresc, are loc o scădere a puterii de cumpărare. Practic, prețurile cresc, ceea ce înseamnă că o unitate monetară cumpără mai puține bunuri și servicii. Această pierdere a puterii de cumpărare are un impact negativ asupra traiului, ducând, în cele din urmă, la o încetinire a creșterii economice. Pentru a putea combate acest fenomen, autoritatea monetară poate lua măsuri în vederea menținerii inflației în limitele admise și pentru a asigura buna funcționare a economiei. 

1.2. Ce tipuri de inflație există?

În general, o inflație prea mare nu este considerată bună pentru economie, dar nici o inflație prea mică nu este benefică. Inflația mare poate dăuna celor care economisesc, erodând puterea de cumpărare a banilor pe care i-au economisit. Cu toate acestea, poate fi benefică pentru cei care se împrumută deoarece valoarea ajustată la inflație a datoriilor lor restante se reduce în timp.

Majoritatea economiștilor consideră că un grad moderat de inflație este sănătos pentru economia unei țări. De regulă, băncile centrale urmăresc menținerea acestui indice în jurul valorii de 2% până la 3%. 

După ritmul de creștere al prețurilor, principalele tipuri de inflație sunt: 

• Inflație târâtoare - reprezintă o creștere treptată și continuă a prețurilor cu până la 3% pe an;
• Inflație moderată - se referă la o creștere a prețurilor cu 3-10% pe an. 
• Inflația rapidă - ritmul anual de creștere al prețurilor se apropie de 10%. 
• Inflație galopantă - când este depășit pragul de 10% anual.
• Hiperinflație - inflația crește rapid cu peste 50% și scapă de sub control. 

În funcție de cauzele care o provoacă, inflația poate fi și:

• Inflație prin cerere;
• Inflație prin ofertă;
• Inflație prin costuri;
• Structurală;
• Importată. 

1.3. De ce crește inflația - cauzele acestui fenomen

O întrebare evidentă a multor persoane este de ce crește inflația. Pentru a putea răspunde, este importantă înțelegerea cauzelor acestui fenomen. Chiar dacă este o parte normală a ciclurilor economice mondiale, cunoașterea modului de declanșare și de desfășurare a inflației este esențială pentru a te putea proteja de ea. 

Așadar, există trei cauze principale ale inflației:

• Inflația datorată cererii - aceasta se referă la situațiile în care nu sunt produse suficiente bunuri sau servicii care să țină pasul cu cererea, ceea ce determină creșterea prețurilor acestora.
• Inflația determinată de costuri - apare atunci când costul de producție al bunurilor și serviciilor crește, lucru care obligă întreprinderile să își majoreze prețurile. 
• Inflația încorporată - apare atunci când angajații cer salarii mai mari pentru a putea face față costurilor de trai mai ridicate. Pentru a compensa creșterile salariale, întreprinderile vor crește prețurile, lucru care duce la o buclă de creștere a prețurilor salariilor. 

Inflația poate fi determinată și de practicarea unor prețuri ridicate, care nu au legătură directă cu creșterea cererii sau scăderea ofertei, de acoperirea deficitelor bugetare și ale balanțelor de plăți externe sau de creșterea excesivă a creditului. 

De asemenea, este posibil ca inflația să rezulte și din alți factori care nu au legatura cu economia. Printre exemple pot fi incluse dezastrele naturale sau evenimentele mondiale majore care perturbă lanțul de aprovizionare și reduc cantitatea de bunuri disponibile, determinând creșterea prețurilor la stocurile rămase. 

1.4. Ce înseamnă inflație mare și inflație negativă?

Pe măsură ce economia unei țări crește, consumatorii și întreprinderile cheltuie mai mulți bani pe bunuri și servicii. Atunci când cererea depășește de obicei oferta de bunuri iar producătorii cresc prețurile, rata inflației crește și ea. Inflația moderată este asociată cu creșterea economică, în timp ce o inflație mare poate semnala anumite probleme în economia unei țări. Atunci când are loc o creștere rapidă a cererii și mărirea prețurilor în mod continuu, existând în același timp anumite constrângeri legate de ofertă, poate rezulta o inflație galopantă sau hiperinflație. 

La capătul opus este cunoscut și fenomenul de deflație,care apare atunci când prețurile scad din diverse motive. O ofertă monetară mai mică poate crește valoarea banilor, lucru care duce la scăderea prețurilor. De asemenea, o reducere a cererii din diverse motive, cum ar fi o ofertă prea mare sau reducerea cheltuielilor de consum, poate duce la deflație sau inflație negativă. Deși poate părea un lucru bun pentru că reduce prețurile bunurilor și serviciilor, făcându-le mai accesibile, deflația poate afecta negativ economia pe termen lung. Dacă întreprinderile câștigă mai puțini bani pe produsele pe care le vând, vor fi nevoite să reducă costurile, ceea ce înseamnă concedierea angajaților și, implicit, creșterea șomajului.

2. Ce înseamnă inflația asupra mediului de afaceri?

Inflația apare atunci când se înregistrează o creștere generală a prețurilor bunurilor și serviciilor, nu doar a articolelor individuale. Inflația afectează toate aspectele economiei, de la cheltuielile de consum, investițiile întreprinderilor și ratele de ocupare a forței de muncă până la programele guvernamentale, politicile fiscale și ratele dobânzilor. Prin urmare, înțelegerea fenomenului de inflație este crucial indiferent de domeniu. 

2.1. Efectele inflației asupra mediului de afaceri

Inflația nu este întotdeauna benefică pentru o companie, o rată foarte ridicată având numeroase implicații asupra performanței întreprinderilor. Așadar, îi afectează în mod direct pe consumatori, dar și întreprinderile resimt acest impact. Acest fenomen reduce puterea de cumpărare a consumatorilor, fiind nevoie de mai mulți bani decât în trecut pentru a cumpăra un produs. Prin urmare, dacă veniturile oamenilor nu reușesc să țină pasul cu creșterea prețurilor, cheltuielile de consum vor scădea, ceea ce va duce și la scăderea cererii și a veniturilor întreprinderilor. 

Un caz extrem de inflație este hiperinflația. Hiperinflația apare atunci când prețurile cresc rapid și neregulat, de obicei cu o rată de peste 50% pe lună. Acest fenomen apare cel mai adesea în timpul crizelor financiare sau în perioadele de război, când banca centrală tipărește o cantitate excesivă de bani. Prin urmare, oferta de bani depășește cererea, valoarea banilor scade și apare o creștere bruscă a prețurilor bunurilor și serviciilor. Pe măsură ce bunurile de primă necesitate devin mult mai scumpe, populația nu-și va putea asigura nevoile standard de trai. Consecințele acestor lucruri vor fi sărăcia, șomajul și alte probleme sociale. 

Fără rezerve de capital în perioadele de scădere a cererii, întreprinderile nu își pot plăti cheltuielile zilnice, ajungând în cele din urmă la faliment. În plus, veniturile mici ale companiilor înseamnă că guvernele vor avea și ele venituri mai mici, lucru care duce la o reducere a bunăstării sociale. 

Iată care sunt potențialele riscuri ale inflației asupra mediului de afaceri: 

• Cerere mai mică pentru bunurile și serviciile companiilor;
• Scăderea vânzărilor și a producției;
• Risc de investiții speculative;
• Plăți mai mari pentru obligațiuni;
• O cerere mai mică de produse exportate. 

Inflația scăzută reprezintă o situație favorabilă care poate avea ca efecte: 

• O valoare mai mare a exporturilor deoarece prețurile sunt mici și competitive;
• Mai multe investiții din partea firmelor, care vor profita de inflația scăzută pentru a împrumuta mai mulți bani;
• Venituri reale și o putere mai mare de cumpărare pentru angajați;
• Creșterea economică deoarece nivelul cheltuielilor și al producției crește. 

2.2. Metode de a-ți proteja firma în timpul inflației

Pentru a-și putea dezvolta afacerile, proprietarii și managerii se confruntă cu numeroase provocări, printre care și inflația. Ca urmare a creșterii acestui fenomen și a incertitudinii din mediul economic, o bună planificare este mai importantă ca oricând. Oricare ar fi stadiul de dezvoltare al companiei, echipa Mazars în România îți stă la dispoziție cu servicii de consultanță contabilă, financiară sau consultanță în afaceri pentru a-ți oferi sprijin în momentele dificile, ajutându-te să pregătești și să implementezi strategii eficiente, cu scopul de a-ți proteja afacerea de inflație. 

De regulă, cei mai afectați de efectele inflației sunt agenții economici cu venituri mici și fixe deoarece aceștia nu au posibilitatea să compenseze pierderile provocate de creșterea în timp a prețurilor. Inflația nu acționează doar negativ, existând numeroase companii care pot obține avantaje, printre care și debitorii. 

Iată cateva dintre cele mai cunoscute strategii de protejare a afacerii de efectele inflației: 

• Protejează rezervele de numerar - când inflația crește este important să-ți reamintești că valoarea banilor scade. Cu alte cuvinte, va fi nevoie de mai mulți bani pentru a putea face aceleași lucruri. Așadar, o măsură evidentă este protejarea rezervelor de numerar. 
• Urmărește cu atenție cheltuielile - în astfel de momente este important să te asiguri că cheltuielile pe care le faci au sens. Orice inițiativă trebuie gândită cu atenție în această perioadă.
• Fii flexibil - atunci când prețul materiilor prime sau a echipamentelor crește, este posibil să fii nevoit să schimbi strategia de afaceri, lucru perfect normal în perioadele de inflație. Prin urmare, cheia este să eviți o abordare rigidă și să fii suficient de flexibil astfel încât să te poți adapta la schimbare și să-ți menții obiectivele în același timp. 
• Optimizează lanțul de aprovizionare - o modalitate de a-ți proteja afacerea în timpul inflației este optimizarea lanțului de aprovizionare. Acest lucru înseamnă să lucrezi cu furnizori de încredere și să analizezi cu atenție politicile și protocoalele de achiziții. 
• Apelează la tehnologie pentru a reduce costurile - prin implementarea unor soluții digitale, îți poți proteja afacerea în perioadele în inflație. Echipamentele tehnologice avansate te pot ajuta să reduci costurile de întreținere, să îmbunătățești eficiența și să crești productivitatea angajaților. 

Așadar, inflația reprezintă un dezechilibru de ansamblu al economiei care se caracterizează prin două tendințe majore, și anume, creșterea generalizată a prețurilor și scăderea puterii de cumpărare a banilor. Aceasta este un fenomen natural în orice economie și poate avea atât un impact negativ, cât și pozitiv asupra întreprinderilor și consumatorilor. 

*Acest material a fost pregătit doar în scop informativ și nu are rolul de a oferi consultanță fiscală, juridică sau contabilă. Rcomandăm să vă sfătuiți cu echipa de consultanți fiscali, juridici și contabili înainte de a lua orice decizie cu privire la subiectele menționate în acest articol.