Declarația unică - Informații pentru persoane fizice și juridice ce trebuie să depună formularul 212

Persoanele fizice și juridice care obțin anumite categorii de venituri ce nu sunt fiscalizate de statul român au obligația anuală de a depune la autoritățile statului cu atribuții fiscale o declarație în care să fie menționat cuantumul acestor venituri.

Data publicării: 22 noiembrie 2022

Scopul acestui formular este de a stabili în mod clar ce obligații fiscale revin persoanelor fizice și juridice în urma obținerii unor sume de bani din diverse activități care nu au fost impozitate în niciun fel. Veniturile pentru care trebuie depus formularul 212 sunt destul de variate și, din acest motiv, este important ca orice contribuabil să cunoască informații utile legate de termenul de depunere, modalitatea de completare a acestuia și categoriile de venituri ce trebuie să fie incluse în această privință.

În articolul de mai jos vei afla ce este declarația unică și care este termenul de depunere, cine o depune, dar și ce modalități de a realiza acest demers sunt disponibile. De asemenea, vei descoperi care sunt principalele categorii de venituri ce sunt supuse obligativității completării formularului 212 (chirii, venituri din profesii liberale, investiții, dividende) și care sunt noutățile legislative cu privire la această declarație pentru anul 2023.

Cuprins:

1. Ce este declarația unică?

1.1. Cum se completează declarația unică?

1.2. Termenul de depunere a declarației unice

1.3. Modalități de depunere a formularului 212

2. Cine trebuie să depună declarația unică?

2.1. Declarația unică din venituri pe chirii

2.2. Declarația unică pe venituri din profesii liberale

2.3. Declarația unică pe venituri din investiții

2.4. Declarația unică pentru venituri din criptomonede și promovare pe rețelele de socializare

3. Noutăți legislative pentru declarația unică depusă în anul 2023

Ce este declarația unică?

Agenția națională cu atribuții fiscale a statului român (ANAF) are ca principală atribuție stabilirea datoriilor fiscale ale cetățenilor români, ce rezultă în urma obținerii diverselor tipuri de venituri. În ceea ce privește impozitarea salariilor cetățenii nu au obligații suplimentare, acest demers fiind realizat de către angajator. În schimb, persoanele care obțin venituri din activități independente au ca datorie depunerea în mod anual a unei declarații speciale, cunoscută sub numele de declarația unică. 

Scopul acestui formular se bazează pe principiul ca orice venit trebuie să fie impozitat. Activitățile independente nu sunt supuse fiscalizării înainte de obținerea veniturilor și, din acest motiv, persoanele care obțin venituri de acest tip trebuie să le declare la ANAF pentru ca această agenție să stabilească sumele de bani datorate ca impozit către statul român. 

Prin intermediul declarației se stabilește valoarea impozitului pe venit datorat din aceste activități existând în această privință două împrejurări. Pentru persoanele cu venituri nete, care nu depășesc valoarea a douăsprezece salarii minim brute într-o perioadă de un an de zile, se plătește doar impozitul pe venit (10%). În cazul în care veniturile depășesc această limită se vor plăti suplimentar CAS (25%) și CASS (10%). Plata impozitelor se poate face direct la unitățile trezoreriei cu cash sau card sau prin transfer bancar, online sau prin virament.

1.1. Cum se completează declarația unică?

Declarația unică se poate completa prin mijloace electronice, de la distanță sau în format hârtie la registratura organului fiscal. Pentru completarea corectă se vor completa datele de identificare ale contribuabilului ce cuprind și codul numeric personal pentru persoanele fizice și codul de identificare fiscală pentru persoanele juridice. Tot în această rubrică se menționează codul bancar al contribuabilului, care trebuie să fie de tip IBAN, și adresa de domiciliu fiscal al contribuabilului. 

În partea a doua a documentului sunt marcate acele rubrici care atestă tipurile de venituri realizate, datele ce privesc impozitul anual datorat (venit brut, cheltuieli deductibile, venit net, pierdere fiscală, impozit anual datorat). Există și o secțiune specială, cu privire la stabilirea impozitelor pentru veniturile realizate în străinătate. 

Completarea formularului 212 este destul de dificilă, existând posibilitatea apariției diferitelor erori. Din această cauză, legislația permite rectificarea acesteia (declarația unică rectificativă) ori de câte ori este nevoie, dar cu respectarea datei limită prevăzută în regulamentele fiscale. Mai exact, persoanele care trebuie să depună această declarație pentru venituri independente realizate pe parcursul anului 2022 au posibilitatea ca până la data de 25 mai 2023 să depună oricâte declarații rectificative, fără a depăși data limită. 

1.2. Termenul de depunere a declarației unice

Pentru veniturile realizate în decursul anului 2021, termenul de depunere a declarației a fost 25 mai 2022. Contribuabilii au avut, așadar, la dispoziție o perioadă suficientă de timp pentru a realiza un calcul al acestor venituri. Pentru veniturile realizate în anul 2022, ANAF a precizat că termenul maxim de depunere a declarației unice este 25 mai 2023, perioadă care include și această zi. 

În afara acestei situații generale există și două împrejurări speciale, ce obligă anumite persoane să depună această declarație în afara datei obișnuite. În primul rând, este vorba despre persoanele care încep o activitate contractuală în cursul anului fiscal sau care obțin venituri din cedarea folosinței bunurilor, care au obligația ca în termen de maxim 30 de zile de la eveniment să depună o declarație unică. În al doilea rând, este vorba despre persoanele care încheie o astfel de activitate, pentru care termenul de depunere este același, de 30 de zile, de la data încetării activității sau a rezilierii contractului. 

1.3. Modalități de depunere a formularului 212

Declarația unică (formularul 212) este un document ce poate fi completat de către persoanele interesate, în mai multe moduri. Există, în primul rând, varianta completării de către fiecare persoană interesată în mod direct. 

  • Direct pe site-ul ANAF, acolo unde este pusă la dispoziție o platformă specială, ce poate fi accesată de către orice contribuabil;
  • Cu ajutorul serviciului ”spațiu virtual personal” pus la dispoziția cetățenilor de către statul român;
  • Printr-o vizită la ghișeul ANAF, unde există calculatoare pentru depunerea electronică a declarației (serviciu util persoanelor care nu dispun de un calculator conectat la mediul online sau care nu au suficiente abilități informatice, pentru a duce la bun sfârșit demersul).

În al doilea rând, există posibilitatea de a apela la serviciile unei firme specializate în consultanță fiscală, care oferă clienților persoane fizice și juridice o gamă variată de servicii care să ofere garanția depunerii la timp și în mod corect a formularului 212. Serviciul este util, în special, persoanelor care obțin venituri independente, cu valoare mare, din surse numeroase. Acești contribuabili pot beneficia de cunoștințele complexe ale angajaților cu privire la taxarea în România și chiar pot obține diverse facilități fiscale, puse la dispoziție de către statul român pentru sprijinirea anumitor domenii economice vulnerabile.

2. Cine trebuie să depună declarația unică?

Obligativitatea depunerii formularului 212 cade în sarcina persoanelor fizice și juridice care obțin venituri din activități independente, ce nu au fost fiscalizate. Există posibilitatea ca și persoanele care nu obțin venituri, dar vor să beneficieze de asigurări sociale de sănătate să le plătească personal și să depună această declarație unică. 

Principalele categorii de contribuabili care trebuie să depună formularul 212 sunt persoanele care obțin venituri din profesii liberale (jurnaliști, consultanți, medici, avocați, notari, actori, persoane fizice autorizate - PFA etc.), cele care desfășoară activități independente, persoanele care obțin venituri din chirii, din dividende, din tranzacții cu criptomonede, din jocuri de noroc sau chiar cele care câștigă bani de pe urma promovării diverselor produse pe rețelele de socializare. 

2.1. Declarația unică din venituri pe chirii

Persoanele care obțin venituri din închiriere și subînchiriere trebuie să depună această declarație în care să precizeze veniturile încasate în anul anterior de pe urma următoarelor activități: 

  • Închiriere și subînchirierea de bunuri mobile și imobile;
  • Arendarea bunurilor agricole;
  • Închirierea unor camere din apartamente sau case proprietate personală, în scop turistic.

2.2. Declarația unică pe venituri din profesii liberale

Persoanele care practică profesii liberale nu plătesc, de regulă, impozite în momentul desfășurării activităților și, din acest motiv, trebuie ca în mod anual să calculeze sumele încasate pentru stabilirea venitului net și pentru calcularea impozitului datorat statului român. Valoarea acestuia este de 10% pentru situația în care venitul total nu depășește 12 salarii minim brute și 45% pentru persoanele care depășesc această limită. 

2.3. Declarația unică pe venituri din investiții

Persoanele care obțin venituri din diverse investiții trebuie să depună o declarație unică. Categoriile de venituri supuse acestei obligații sunt cele provenite din dividende, dobânzi, transferul titlurilor de valoare, transferul aurului financiar și din lichidarea unei persoane juridice. Pentru aceste venituri impozitul este stabilit la 10% din suma lor, excepție făcând dividendele care sunt impozitate la sursă prin calcularea unui impozit de 5%. Și în acest caz se impune regula că, dacă veniturile depășesc valoarea a 12 salarii minim brute pe țară, se va plăti și CAS-ul și CASS-ul.

2.4. Declarația unică pentru venituri din criptomonede și promovare pe rețelele de socializare

Veniturile obținute în mediul online prin tranzacționarea de criptomonede, NFT-uri sau promovarea pe social - media sunt din ce în ce mai importante și, din acest motiv, statul român a introdus obligativitatea ca persoanele implicate în astfel de tranzacții să aibă veniturile fiscalizate prin calcularea acestora și depunerea declarației unice. 

În privința criptomonedelor se prevede aplicarea unei cote de 10% din totalul câștigurilor care se calculează prin scăderea prețului de achiziție din prețul de vânzare. Există și o categorie de persoane scutite de acest impozit, și anume cele care nu au depășit limita de 200 de lei pe tranzacție și care nu au câștigat mai mult de 600 de lei în total în anul fiscal precedent. În privința veniturilor din promovare pe diferite platforme de socializare se iau în calcul nu doar sumele de bani obținute, ci și alte recompense, precum bunuri, vacanțe sau călătorii. 

3. Noutăți legislative pentru declarația unică depusă în anul 2023

Pentru anul fiscal 2023 există unele modificări cu privire la declarația unică. ANAF precizează că aceste modificări provin din actele normative care au adus schimbări codului fiscal. Printre aceste modificări se numără:

  • În ceea ce privește stabilirea bazei de calcul al impozitului pentru cedarea folosinței bunurilor, venitul anual impozabil este reprezentat de venitul brut;
  • Persoanele fizice care obțin venituri din pensii obținute în străinătate trebuie să plătească impozit pentru plata ce depășește suma lunară de 4000 de lei;
  • Persoanele care realizează venituri din activități independente și din drepturi de proprietate intelectuală trebuie să depună declarația dacă banii provin din una sau mai multe surse și au o valoare cumulată, cel puțin egală cu cel puțin 12 salarii minime brute pe țară;
  • Modificarea bazei anuale de calcul a contribuției de asigurări sociale și de asigurări sociale de sănătate. În această privință se precizează ca această bază nu poate fi mai mică decât nivelul a 12 salarii minime brute pe țară pentru veniturile cuprinse între 12 și 24 salarii minime brute pe țară și 24 de salarii minime brute pe țară pentru veniturile ce depășesc această limită. În cazul contribuțiilor de asigurare socială de sănătate, baza anuală de calcul pornește de la nivelul a șase salarii minime brute pe țară (pentru norme de venit cuprinse între 6 și 12 salarii minime brute pe țară), ajunge la 12 salarii minime brute pe țară (dacă veniturile realizate sunt cuprinse între 12 și 24 salarii minime brute pe țară) și ajunge până la nivelul de 24 de salarii minime brute pe țară pentru veniturile ce depășesc această limită.

O altă modificare cu privire la declarația unică este legată și de nivelul salariului minim din România în funcție de care se stabilește obligativitatea plății doar a impozitului pe venit sau a celui CAS și CASS. De la 1 ianuarie 2023 salariul minim va crește la 3000 de lei pe lună, ceea ce duce la modificarea limitei dintre cele două împrejurări. În privința bonificațiilor ANAF nu a prevăzut încă dacă există astfel de facilități pentru contribuabilii care realizează din timp demersurile cu privire la stabilirea impozitelor pentru anul fiscal precedent.

În concluzie, persoanele fizice și juridice ce au obligativitatea depunerii declarației unice ar trebui să cunoască o serie de amănunte legate de modul de completare și de data limită la care trebuie să fie depuse pentru a nu trece prin împrejurări neplăcute, ce se pot solda cu plata unor amenzi usturătoare. 

*Acest material a fost pregătit doar în scop informativ și nu are rolul de a oferi consultanță fiscală, juridică sau contabilă. Rcomandăm să vă sfătuiți cu echipa de consultanți fiscali, juridici și contabili înainte de a lua orice decizie cu privire la subiectele menționate în acest articol.