Analiza riscului privind prețurile de transfer pentru companiile românești

25 mai 2022

În ultimii ani, numărul inspecțiilor fiscale care au avut în vedere impozitele directe și, în special, aria prețurilor de transfer a devenit semnificativ, iar anul 2022 aduce o creștere în acest sens.

Autoritățile române au efectuat controale fiscale privind prețurile de transfer pentru companiile care activează în industria financiară, precum și în transport, agricultură, producție (de exemplu, piese de schimb, componente auto, detergenți, produse de iluminat, îmbrăcăminte), distribuție sau servicii.

Actualizarea anuală a dosarului prețurilor de transfer reprezintă un avantaj pentru toți contribuabilii, indiferent de categoria din care aparțin, deoarece aceștia pot reduce riscurile potențiale de ajustare, pot revizui sau fundamenta politica de prețuri de transfer la nivel local sau pot efectua ajustări interne pentru a  reduce impactul unei inspecții fiscale.

Contribuabilii care au obligația pregătirii dosarului de prețuri de transfer în această perioadă

Tip contribuabil

Obligația prezentării dosarului de prețuri de transfer

Conform prevederilor Ordinului 442/2016, au obligația întocmirii dosarului de prețuri de transfer, societățile care fac parte din categoria marilor contribuabili și desfășoară tranzacții cu persoane afiliate cu o valoare totală anuală mai mare sau egală cu oricare dintre următoarele praguri de semnificație:

  • 350.000 de euro, în cazul tranzacțiilor privind achiziții sau vânzări de bunuri corporale sau necorporale.
  • 250.000 de euro, în cazul tranzacțiilor privind prestările de servicii primite sau prestate;
  • 200.000 de euro, în cazul dobânzilor încasate sau plătite pentru serviciile financiare.

În cazul unei inspecții fiscale pe partea de prețuri de transfer, termenul pentru punerea la dispoziție a  raportului este de maximum 10 zile calendaristice de la data solicitării, dar nu mai devreme de 10 zile de la expirarea termenului pentru întocmirea acestuia (i.e. termenul legal stabilit pentru depunerea declarațiilor anuale privind impozitul pe profit, pentru fiecare an fiscal).

Societățile care fac parte din categoria marilor contribuabili trebuie să întocmească anual dosarul prețurilor de transfer, deoarece, având în vedere numărul și complexitatea tranzacțiilor derulate de această categorie de contribuabili cu societățile lor afiliate, termenul de punere la dispoziție a raportului nu este suficient pentru pregătirea acestuia, în cazul unei inspecții fiscale în zona prețurilor de transfer.

Societățile care fac parte din categoria marilor contribuabili, dar care nu depășesc pragurile de semnificație menționate mai sus, cât și societățile care fac parte din categoria contribuabililor mici și mijlocii, care desfășoară tranzacții cu persoane afiliate cu o valoare totală anuală, mai mare sau egală cu oricare din pragurile de semnificație menționate mai jos, au obligația întocmirii raportului de prețuri de transfer numai la solicitarea acestuia în cazul unei inspecții fiscale.

Astfel, nivelul valoric al pragului de semnificație în funcție de tipul tranzacției desfășurată cu societăți afiliate, este:

  • 100.000 de euro, în cazul tranzacțiilor privind achiziții sau vânzări de bunuri corporale sau necorporale;
  • 50.000 de euro, în cazul tranzacțiilor privind prestările de servicii primite sau prestate;
  • 50.000 de euro, în cazul dobânzilor încasate sau plătite pentru serviciile financiare.

În cazul unei inspecții fiscale, termenul de punere la dispoziție a raportului va fi stabilit de către autoritățile fiscale prin formularul de solicitare a raportului de prețuri de transfer. Astfel, termenul va fi cuprins între 30 și 60 zile calendaristice, cu posibilitatea prelungirii o singură dată, la solicitarea scrisă a contribuabilului, cu o perioadă de cel mult 30 de zile calendaristice.

Cu toate acestea, este recomandat ca societățile care fac parte din această categorie să pregătească anual raportul prețurilor de transfer pentru a documenta dacă tranzacțiile desfășurate respectă principiul valorii de piață.

Pregătirea studiilor de comparabilitate la nivel local

Legislația din România privind prețurile de transfer prevede că studiile de comparabilitate trebuie să fie pregătite în primă instanță pe piața din România. În cazul în care nu sunt identificate societăți comparabile pe piața locală, criteriul geografic trebuie extins în următoarea ordine: Uniunea Europeană, Pan-Europeană, Internațională.

În general, studiul de comparabilitate ar trebui să fie actualizat anual pentru a reevalua impactul condițiilor de piață predominante asupra tranzacției testate.

Ce se întâmplă dacă o societate nu pregătește și nu pune la dispoziție raportul de prețuri de transfer în cazul unei inspecții fiscale?

În primul rând, societățile care nu pregătesc raportul prețurilor de transfer pot primi o amendă între 12.000 și 14.000 de lei pentru contribuabilii mari și mijlocii, respectiv între 2.000 și 3.500 de lei pentru contribuabilii mici. Mai mult, în cazul unei inspecții fiscale pe partea de prețuri de transfer, autoritățile fiscale vor pregăti propriile analize ale căror concluzii pot conduce la efectuarea de ajustări de prețuri de transfer care, la rândul lor, pot genera impozit pe profit de plată suplimentar, precum și accesorii.

Decizia ANAF de a începe o inspecție fiscală în cazul unei societăți are la bază o analiză de risc. În principal,  societățile a căror marjă de profitabilitate se află în afara intervalului obținut pentru societăți independente care activează în aceeași industrie și în special societăți care înregistrează pierderi operaționale în mai mulți ani fiscali sunt susceptibile a face obiectul unei inspecții fiscale.

Analiza de risc

Pentru estimarea riscului de ajustare în ceea ce privește prețurile de transfer, propunem clienților o analiză de risc care va fi axată pe:

  • Identificarea fluxurilor intra-grup;
  • Revizuirea rapoartelor de prețuri de transfer pregătite la nivel local sau de grup;
  • Revizuirea contractelor intra-grup (dacă este cazul);
  • Pregătirea sau revizuirea studiilor de comparabilitate sau a analizelor comparative de preț;
  • Estimarea riscurilor de ajustare în cazul unui control fiscal;
  • Concluzii si recomandări .

Principalele avantaje sunt:

  • Evaluarea informațiilor și a documentelor disponibile la nivelul societății locale pentru documentarea prețurilor de transfer;
  • Identificarea riscurilor înainte de începerea unei inspecții privind prețurile de transfer;
  • Recomandări pentru limitarea riscurilor;
  • O imagine clară pentru grup asupra obligațiilor de documentare în România, respectiv asupra nivelului de risc.